165 de ani de la Mica Unire, pe 24 ianuarie 1859. Mica Unire a fost posibilă prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Azi, în România anului 2024, scriitorul și publicistul Cristian Tudor Popescu spune la Europa FM, în emisiunea „România în Direct” că acesta „nu ar fi fost considerat bun român de către partida patriotică și votanții ei” pentru că toate acțiunile acestuia au fost „alinieri la UE. La Uniunea Europeană. Îi spun așa Occidentului de atunci: Germania, Franța, Anglia”.
Cristian Tudor Popescu: „Negocierile de aderare ale României la Uniunea Europeană nu au început în 2002 la 1 ianuarie, ci au început în prima zi a domniei lui Alexandru Ioan Cuza”
Cristian Tudor Popescu: „Pentru că toate acțiunile lui Cuza care au afectat, au reformat, au înființat în toate domeniile vieții sociale din România nu au fost decât alinieri la UE. La Uniunea Europeană.
Îi spun așa Occidentului de atunci: Germania, Franța, Anglia. Dacă vă veți uita, de pildă, Codurile Civile, Penale adoptate – ele sunt după Codul Napoleonian, Francez, după Codul Italian, după Codul Prusiei, al Franței de inspirație occidentală.
Se poate spune – eu îmi îngădui această afirmație – că negocierile de aderare ale României la Uniunea Europeană nu au început în 2002 la 1 ianuarie, ci au început în prima zi a domniei lui Alexandru Ioan Cuza”.
Cristian Tudor Popescu: „Nu este suficient să fii român, acum trebuie să fii bun român. Cine hotărăște asta? Partidele oamenilor care sunt buni români”
„De asemenea, elemente biografice ale lui Cuza: mama lui nu era româncă, ci greco-italiană-fanariotă. Și-a făcut studiile la Paris, nu în România, unde s-ar spune acum într-o companie îndreptată împotriva lui, dacă ar candida în alegeri, că acolo a fost racolat de agenturi care l-au trimis aici în Principate ca să distrugă tradițiile strămoșești și orânduielile vechi, care erau bune.
Așa ar fi tratat Alexandru Ioan Cuza în acest moment de cei grupați în Partidul AUR și al lui Șoșoacă, votanții lor. Dar și în alte partide există astfel de inși. Iată de ce am spus că nu ar fi fost un bun român, pentru că acești oameni care militează pentru unirea românilor… Eu nu am văzut o formațiune politică mai îndreptată spre dezunire decât aceasta care poartă unirea în titlu… AUR, da.
Ei fac totdeauna separația: Dacă ești străin nu este în regulă. Am terminat-o… Dintr-o dată ești dubios, ești suspect, ești străin și ești mai mult ca sigur dușmanul poporul român. Dacă ești român, și aici este o problemă: știți că legionarii în perioada interbelică când aveau totuși de-a face cu niște români care susțineau drepturile evreilor și o echitate în comportamentul românilor majoritari față de ei erau numiți români jidoviți.
Care erau considerați de Zelea Codreanu mai periculoși decât evreii. Ori acum, avem românoși și răi-români. Nu este suficient să fii român, acum trebuie să fii bun român. Cine hotărăște asta? Partidele oamenilor care sunt buni români. Asta este situația în clipa de față”, a explicat Cristian Tudor Popescu la Europa FM.
Cristian Tudor Popescu: „România a fost ținută unită de elemente neromânești”
Cătălin Striblea: Ați făcut o referire, nu o comparație, subliniez, o referire la Vodă Iohannis care a transmis azi un mesaj în care zice că „Vom rămâne vigilenți în fața curentelor extremiste și nu vom permite afectarea sistemului de valori și a principiilor de bază ale societății noastre”. Dar există un dar aici, spuneți dumneavoastră…
Cristian Tudor Popescu: „Păi… Cum nu vom permite? Ce va putea să facă el în direcția asta? Unirea? Unirea a fost făcută de sus în jos în România. Au fost niște oameni care veneau din străinătate, care au făcut studii în Occident, care au văzut cum stau lucrurile acolo – pașoptiștii și alții – și care au presat în direcția Unirii.
Dacă Napoleon al III-lea nu ar fi dorit cu tot dinadinsul să existe un stat aici tampon față de Rusia nu s-ar fi întâmplat Unirea fără susținerea lui puternică. Deci, în continuare, România a fost ținută unită de elemente neromânești. De pildă, Carol I și ceilalți regi. Ideea de rege, de regalitate a ținut la un loc România de-a lungul deceniilor, de-a lungul secolului”.
Întregul material „Ungarizarea României?” realizat de scriitorul și publicistul Cristian Tudor Popescu poate fi citit pe site-ul Republica.
Urmărește întreaga emisiune „România în Direct” aici
Sursa foto: Shutterstock
