Cristian Tudor Popescu a vorbit, la Piața Victoriei, despre rolul esențial pe care îl au jurnaliștii de investigație în societate, în contextul în care Cătălin Tolontan și Mihai Toma au fost audiați de procurorii DIICOT pentru șantaj și constituirea unui grup infracțional, ca urmare a unei plângeri depuse de primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță.
Gazetarul și scriitorul a explicat de ce edilul de sector a ales să depună plângere la DIICOT împotriva celor doi jurnaliști:
„Cheia acestor evenimente stă în Codul Penal, mai exact în ceea ce nu mai e în Codul Penal din 2014, nu mai sunt incriminate penal insulta și calomnia. Dacă domnul Băluță ar fi făcut operațiunea asta înainte de 2014, ar fi recurs la calomnie. Acum n-a vrut s-o facă pentru că sunt în Civil, nu e cu chemare la DIICOT, la DNA, nu poți să faci spectacol. Am văzut plângerile domnului Băluță, acolo este orice vreți dumneavoastră în afară de vreo justificare sau vreo probă pentru acele cuvinte: șantaj și constituire de grup infracțional organizat. În schimb, acuzele domnului Băluță se referă la defăimare și atingerea demnității. Care, în mod evident, potrivit legii, ar fi dus la o acțiune în civil pentru calomnie sau insultă. Bineînțeles, o să decidă procuratura.”
Cristian Tudor Popescu a mărturisit, la Europa FM, că și el a fost ținta unor astfel de procese, de-a lungul anilor, și a spus care este, de fapt, miza unor astfel de acțiuni:
„Avea nevoie de camerele de televiziune la poarta Parchetului, la poarta DIICOT-ului, erau pentru că erau anunțate. Eu am trăit chestii din astea, numărasem vreo 32 de procese la un moment dat, m-am prezentat la toate de-a lungul vremii și au fost procese la care ținta unor „pretini” de-ai mei din presă, unii care lucraseră cu mine și care-mi purtau o dragoste nemărginită. Ținta lor care era? Să fiu chemat, și când se ajunge la procuratură să vină toate televiziunile. N-avea nicio importanță că eram chemat în calitate de martor, cum sunt și respectivii jurnaliști, nu mai contează, ținta unei astfel de operațiuni este exclusiv de imagine. Ai ajuns în față la DIICOT, camerele sunt pe tine și după aia funcționează titlurile. Cum se dădea la mine? Păi era pregătit titlul: ”Popescu, dat pe mâna procurorilor” sau ”CTP, dat pe mâna procurorilor”. Care mână? Eu m-am dus, am depus, am reușit să evit, să mă duc la o oră la care nu era nimeni pe acolo și să nu se știe, mi-am depus mărturia respectivă, la revedere și cu asta basta. Dacă aș fi fost văzut acolo și erau televiziunile, atunci scopul era atins, asta este toată această operațiune.”
De altfel, este de așteptat ca un jurnalist care își face treaba să se lovească, de-a lungul carierei, de astfel de situații, mai spune Cristian Tudor Popescu:
„În fișa postului de jurnalist este și asta, să fi târât la tribunal la un moment, că ai de a face cu tot felul de indivizi, din politică, din mafia, interlopi și ăștia pot să te aducă la un moment dat în această situație. Asta este, te duci, esti împroșcat cu noroi în imagine, suporți și mergi mai departe.”
Sunt puțini jurnaliști care chiar fac investigații, iar scopul unor demersuri precum cel făcut de primarul Sectorului 4 are rolul de a-i ținti fix pe acești oameni, spune Cristian Tudor Popescu:
„În țara asta sunt puțini jurnaliști de investigație, jurnaliști care chiar deranjează, care chiar se bagă în diverse mușuroaie pe care le scobesc. Mai sunt încă niște jurnaliști de investigație care chiar scot dezvăluiri la lumină, care nu stau prin studiouri de televiziune ca să facă propagandă și manipulare, se duc în teren și vin cu fapte, cu dovezi, cu acte, în legătură cu corupție majoră, cu furturi. Această acțiune, bineînțeles că ea este țintită împotriva acestor jurnaliști, cu care are ceva domnul Băluță, dar asta lovește în această meserie de jurnalist de investigație, care și așa este rară în momentul de față în România.”
