Pe 24 februarie 2024 marcăm doi ani de război în Ucraina. Doi ani în care Uniunea Europeană s-a unit împotriva Kremlinului și a gândit pachete de sancțiuni și măsuri menită să oprească mașinăria de război a lui Vladimir Putin. Doi ani în care Ucraina a primit ajutor financiar și militar din întreaga lume. Politologul Cristian Pîrvulescu a analizat cei doi ani de război în Ucraina într-un interviu Europa FM acordat Anei Stanciu.
„Rusia nu mai este un stat, este doar o clică adunată în jurul lui Vladimir Putin”
Ana Stanciu: Aș vrea să facem în prima parte a interviului o mică radiografie a celor 2 țări implicate în conflict. Unde sunt Ucraina și Rusia acum, după 2 ani de război?
Cristian Pîrvulescu: „Într-o situație foarte dificilă, probabil cea mai dificilă situație de pe 24 februarie 2022, atunci când atacul lua aparent prin surprindere trupele ucrainene care reușeau, totuși, să apere Kievul și să îndepărteze cel puțin două direcții de atac.
Și asta pentru că, după ce Occidentul s-a mobilizat pentru a sprijini Ucraina, astăzi ucrainienii duc lipsă de muniții, ceea ce, în condițiile în care Rusia și-a acomodată economia la modelul de război face foarte dificilă menținerea frontului.
Și asta s-a putut observa la Avdiivka și în celelalte zone, unde după o concentrare serioasă de forțe mai mare decât în urmă cu 2 ani de zile, Rusia încearcă să spargă frontul. Pe de altă parte, însă, Rusia rămâne izolată. Nu a reușit în acești doi ani de zile să se impună pe plan internațional, chiar dacă a încercat. Relația sa cu China rămâne complicată, iar relația cu Occidentul este la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece încoace.
O țară ruinată rămâne Ucraina… Atacurile permanente ale rușilor au făcut din Ucraina o țară martir, care rezistă împotriva tuturor calculelor. Dar nu este foarte clar dacă va lipsi sprijinul american, pentru că europenii s-au mobilizat în final și încearcă să recupereze atât cât se poate din ceea ce americanii nu pot oferi. Dacă nu va veni în sprijinul american, va fi foarte dificil să reziste în continuare, ceea ce regimul lui Vladimir Putin speră.
Vorbim despre o democrație în Ucraina, în care, au existat alegeri libere, a existat concurență și de cealaltă parte, o dictatură personalizată centrată pe un lider aparent, carismatic, care însă a reușit să distrugă întreg sistemul instituțional al statului rus.
Rusia nu mai este un stat, este doar o clică adunată în jurul lui Vladimir Putin și care, așa cum a demonstrat și asasinarea lui Aleksei Navalnii, nu se dă în lături de la nimic, merge până la capăt, asasinează adversarii și își pune poporul într-o situație foarte complicată”.
„Zelenski rămâne în continuare imaginea Ucrainei” / „Vladimir Putin, în schimb, este în continuare un dictator”
Ana Stanciu: Dacă ar fi să ne uităm spre cei doi lideri Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Zelenski la început era văzut ca fiind imaginea rezistenței, iar Putin era văzut ca un invadator. Cum se văd cei doi lideri acum?
Cristian Pîrvulescu: „Cu toate eforturile pe care Rusia le-a făcut în cadrul războiului hibrid – și avem enorm de multe elemente din acest punct de vedere – de a infiltra media occidentală și ucraineană pentru a scădea prestigiul președintelui ucrainian, acesta rămâne în continuare liderul Ucrainei.
În general, în ultimele luni, mai ales, în conflictul care a fost mult amplificat de media pro-rusă, dar prin mijloace mult mai sofisticate decât cele pe care le foloseau în mod tradițional, conflict cu șeful statului major general, în final schimbat din post a fost mult speculat.
Dar Zelenski rămâne în continuare imaginea Ucrainei și este principalul motiv pentru care Ucraina rezistă încă. Faptul că atunci, în 24 – 25 februarie 2022, președintele Ucrainei a rezistat, a rămas alături de ucraineni, nu s-a refugiat așa cum îi propuneau americanii a contribuit enorm de mult la întărirea ucrainenilor, la capacitatea lor de a rezista și continuă să lupte energic pentru a aduce sprijin militar Ucrainei. A fost și zilele acestea pe front, așa cum merge foarte des, spre deosebire de Vladimir Putin.
Vladimir Putin, în schimb, este în continuare un dictator care se pregătește să obțină al 5-lea mandat prezidențial. După ce a modificat Constituția și a încălcat toate regulile democrației. Tocmai de aceea și-a înlăturat orice candidat, care potențial ar fi putut obține voturi semnificative și i-ar fi putut pune legitimitatea în joc.
Avem o diferență efectivă între cei 2 lideri. Zelenski este de departe un foarte bun comunicator, chiar și în momente dificile și dramatice ca cele prin care trece Ucraina acum. Pe când aroganța dictatorială a lui Putin transpare din oricare din manifestările sale”.
„Rusia și-a modificat în mod clar economia, a trecut la o economie de război, ceea ce înseamnă că foarte multe din produsele pe care înainte le oferea rușilor nu mai pot fi oferite”
Ana Stanciu: Legat de sancțiunile pe care Occidentul a început să le impună Rusiei după ce a invadat Ucraina. Ce efecte au avut acestea în ultimii doi ani? Au influențat războiul viețile rușilor ale ucrainenilor? Cum s-au văzut ele?
Cristian Pîrvulescu: „Aparent, sancțiunile au avut un efect minor. Economia Rusiei a avut o creștere importantă în 2023, după o scădere în 2022. Dar aparent, pentru că de fapt datele pe care le avem sunt date de oficialii ruși și există foarte mulți economiști occidentali, inclusiv din instituțiile internaționale care le pun sub semnul înrebării.
Cert este că Rusia și-a modificat în mod clar economia, a trecut la o economie de război, ceea ce înseamnă că foarte multe din produsele pe care înainte le oferea rușilor nu mai pot fi oferite. Probabil că încă efectele sancțiunilor nu se văd suficient. Dar se vor observa.
Rusia este sancționată în general de statele occidentale. Așa numitul sud-global nu a intrat în acest joc. Vladimir Putin, jonglează cu două tipuri de ideologii, pe de o parte, cu naționalismul imperialist în tradiție țaristo-sovietică, pe de altă parte, cu discursul comunist anticolonial. Acest discurs comunist anticolonial, o urmare a vechilor practici sovietice, face ca multe state din America Latină și din Africa, spre exemplu, să sprijine retoric Rusia.
Ori din acest punct de vedere, Rusia a putut să compenseze relativ pierderile pe care le-a avut în relațiile cu Occidentul. Relativ, pentru că, de fapt, prețurile la care și-a vândut petrolul și gazul natural au fost mult mai mici. Pe de altă parte, dacă India, spre exemplu a încercat să profite masiv de schimbarea echilibrului piețelor, China încearcă să compenseze, preluând piețe ale Rusiei.
Bănci chinezești au început să aplice încetul cu încetul sancțiunile occidentale, pentru a nu fi la rândul lor sancționate, având în vedere interesul pe care China, cel mai mare producător mondial, îl are în menținerea piețelor nord-americane și europene. Deci nu există un impact vizibil, dar el este.
Rusia a reușit să compenseze relativ pierderile pe care le-a avut, însă economiștii apreciază că anul 2025 ar putea să fie un an foarte dificil pentru Rusia în momentul în care își va epuiza toate resursele. Rusia a acumulat enorm de multe resurse pentru perioada electorală pentru a face demonstrații că armata rusă este puternică și poate obține victorii în Donbas, însă nu este deloc clar dacă acest efort va putea fi susținut continuu.
În fond, singurele țări care sprijină efectiv militar Rusia în momentul de față sunt Iranul și Coreea de Nord, ceea ce subliniază o dată în plus izolarea în care se află regimul de la Kremlin, care totuși a speculat deschiderea unui nou front în acest război globalizat a fontului din Gaza pentru a obține mai multă vizibilitate internațională, în special în Consiliul de Securitate de la ONU, poziționându-se în mod clar anti Israel, ceea ce i-a surprins pe primul ministru Netanyahu, pentru că între Netanyahu și Putin există o relație foarte bună. În Fond, Vladimir Putin a preluat multe din ideile lui Benyamin Netanyahu, cel care a inventat iliberalismul în urmă cu aproape 15 ani”.
„Europenii, inclusiv românii, susțin în continuare Ucraina, o sprijină. Situația nu este aceeași în Statele Unite ale Americii”
Ana Stanciu: Dacă ar fi să ne întoarcem în Ucraina, vedem că ucrainenilor le este din ce în ce mai greu acum să obțină ajutor din partea Occidentului. Întrebarea mea este: mai sunt solidari și cetățenii Uniunii Europene, dar și din Statele Unite, față de ucraineni și dacă românii mai sunt atenți la ce se întâmplă peste graniță?
Cristian Pîrvulescu: „Există efectele războiului hibrid pe care le vedem și un exemplu este în manifestările fermierilor. În momentul în care unul din protestatarii polonezi declara zilele acestea că îi cheamă pe ruși să distrugă guvernul american, guvernul polonez și Uniunea Europeană – asta ne arată influența pe care o au elementele războiului hibrid, pe care Rusia îl poartă cu foarte mult profesionalism de mai bine de un deceniu. Fermele de troli s-au proliferat în Rusia, iar cea a lui Prigojin celebră, între timp desființată după moartea fostului protejat al lui Putin, fiind una din cele mai influente.
Dar ultimele sondaje de opinie, nu doar Eurobarometrului din toamna anului 2023, dar și cele realizate acum în preajma împlinirii celor doi ani de când a început noua fază a războiului din Ucraina, arată că europenii, inclusiv românii, susțin în continuare Ucraina, o sprijină.
Situația nu este aceeași în Statele Unite ale Americii, unde ea variază în funcție de simpatiile față de un partid sau de celălalt de acolo. Deci putem spune că susținerea pentru Ucraina există în continuare, chiar dacă ultimul sondaj pe care l-am văzut arată că doar 10% dintre europeni mai cred, în medie, într-o victorie a Ucrainei, ceea ce înseamnă că știrile au creat impresia că Ucraina nu are capacitatea de a învinge.
Ori, marea problemă este că Occidentul nu a oferit Ucrainei armamentul necesar pentru a putea rezista și învinge. Și asta de teamă de a nu escalada un conflict nuclear cu care Rusia a amenințat permanent. Pentru că, nu-i așa, o țară slabă folosește singurul argument militar puternic pe care îl are și anume arma nucleara”.
„Rusia face din alegerile din Donbas un exercițiu propagandistic important”
Ana Stanciu: Știm că se apropie multe alegeri, printre care și cele prezidențiale acum din Rusia, în martie. Cum se vor vedea aceste alegeri în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina? Vor putea rușii să voteze la prezidențiale în teritoriile ucrainene ocupate?
Cristian Pîrvulescu: „În teritoriile ucrainene ocupate de ruși, Rusia va face tot efortul să organizeze alegeri în mod demonstrativ. Știm deja că au avut loc schimbări importante de populație. Au fost sute de mii de copii din Donbas răpiți și duși în Rusia, au trecut printr-un proces de spălare a creierului și apoi înfiați de familii rusești. Deci, în general, putem spune că a avut loc o schimbare importantă de populație acolo și sunt foarte multe exemple în acest sens.
Rusia face din alegerile din Donbas un exercițiu propagandistic important. Nu sunt dintre cei convinși că în Rusia se poate măsura ceva cu un sondaj de opinie, în condițiile în care rușii sunt cât se poate de temători, dar cu siguranță există un sentiment de susținere pentru Vladimir Putin, care este important, nu știu dacă și majoritar.
Prezentarea celor din Donbas, care vor vota majoritar pentru Vladimir Putin, va face parte din acest exercițiu de relegitimare al dictaturii absolut necesar, după 2 ani de zile. Pentru că, în fond, Rusia se pregătea să ocupe Ucraina în cinci zile. Era absolut convinsă că Ucraina nu va fi capabilă să reziste. Ucraina a rezistat în mod spectaculos, fără un armament occidental, sofisticat în acel moment, dar folosind cu inteligență armele pe care le avea.
Este însă foarte dificil pentru Ucraina să împingă trupele rusești în afara granițelor ucrainiene, acolo unde se aflau granițele în 2014 și asta pentru că rușii au avut suficient de mult timp pentru a se pregăti foarte serios. Este o diferență de de calibru între cele 2 țări. Vorbim de 40 de milioane și 140 de milioane de locuitori. Nu va conta în alegerile rusești, dar sigur contează în imaginarul colectiv rusesc.
Rusia este o țară extractivă, țară în care o oligarhie foarte redusă, obține maximum de profit din resursele naturale, petrol și gaze, în primul rând, pe care le exploatează, dar majoritatea rușilor nu reușesc să profite de lucrul ăsta și probabil, în momentul în care, într-un fel sau în altul, regimul Putin va cădea, pentru că mai devreme sau mai târziu acest lucru se va întâmpla, Rusia va fi afectată de zguduieli importante. Așa că alegerile de acum care sunt doar formale nu vor consolida în niciun fel regimul, ci doar îi vor da lui Vladimir Putin încă o perioadă de respiro”.
Sursa colaj foto: Shutterstock
