Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României, este invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în Direct”. Seamănă invazia Ucrainei cu Serbia și ce s-a întâmplat în perioada 1995 – 1999? Fostul ministru de externe al României spune că „din punct de vedere al dreptului de apărare al Ucrainei în fața agresiunii Federației Ruse cred că nu există niciun fel de dubiu – situația este cât se poate de explicită”.
„Să privim spre baza legală: practic, ONU a adoptat o Cartă care la Articolul 2 spune cât se poate de clar faptul că rezolvarea disputelor între statele membre ONU nu se poate realiza prin forță. La această prevedere există două excepții:
- a) Capitolul 7 al Cartei ONU care abilitează Consiliul de Securitate ca prin rezoluție să ia măsuri prin folosirea forței sau fără folosirea forței, cum ar fi un embargo economic.
- b) Și o a doua excepție: dreptul de autoapărare al unui stat care la un moment dat este pus în fața unei agresiuni.
Și acum diferența specifică: din punct de vedere al dreptului de apărare al Ucrainei în fața agresiunii Federației Ruse cred că nu există niciun fel de dubiu – situația este cât se poate de explicită și dezvoltările militare în egală măsură foarte grave”, a spus Cristian Diaconescu la Europa FM.
Cristian Diaconescu: Dreptul de apărare al oamenilor din Kosovo a apărut în momentul în care Slobodan Miloșevici a ordonat purificarea etnică
„În legătură cu Kosovo, nu trebuie să uităm un aspect: dreptul de apărare al oamenilor din Kosovo a apărut în momentul în care Slobodan Miloșevici a ordonat purificarea etnică. Deci nu din senin și nu fără un anume tip de premisă dramatică a intervenit Alianța Nord-Atlantică în apărarea cetățenilor don Kosovo”, a explicat fostul ministru de Externe al României.
„După părerea mea, aici apare diferența. Repet, în legătură cu Ucraina, nu există niciun temei de o natură asemănătoare. A încercat Federația Rusă să aducă tot felul de teme în discuție tocmai pentru a orienta legitimitatea publică în ceea ce privește această agresiune. Până și Moscova a renunțat la un moment dat la <<denazificare>> sau la considerarea unor acte așa-zise genocidale care ar fi fost comise în regiunile separatiste, Donbas și Lugansk.
În legătură cu Kosovo, repet și ar trebui să ne amintim, 1999, situația a fost cu totul și cu totul diferită. Acolo, armata regulată națională ataca așezările unor cetățeni – aceștia erau uciși, mulți dintre ei erau alungați din casele lor pentru simplul fapt că aparțineau unei etnii. Din acest punct de evedere, era clar că cineva, dacă într-adevăr respectă morala și dreptul internațional, trebuia să intervină în apărarea acestr or oameni”, a mai explicat Cristian Diaconescu la Europa FM.
„Faptul că prin decizia Curții de la Haga s-a confirmat aspectul genocidal, infracțional al lui Miloșevici și al celor din jurul său, reprezintă un argument în plus pentru ca cine dorește să disocierea clară între ceea ce se întâmplă acum în Ucraina și cee ace s-a întâmplat în 1999 în Kosovo”, a mai spus Cristian Diaconescu la Europa FM.
Urmărește emisiunea „România în Direct” aici
Sursa foto: Europa FM
Citește și: 300 de ucraineni au murit în urma bombardamentului trupelor ruse asupra teatrului din Mariupol | AUDIO
