Cristian Diaconescu, candidat independent la alegerile prezidențialele 2024, a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” de joi seara. Ministrul de Interne al Austriei – Gerhard Karner – a spus joi, 10 octombrie 2024, înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană în cadrul Consiliului JAI – că nu este momentul ca România și Bulgaria să fie admise deplin în Spațiul Schengen. „Blocajul pe care îl face Austria la vedere arată că nu suntem capabili să generăm masa critică necesară în așa fel încât să se constate că Austria se izolează și că Austria folosește argumente de politică internă pentru a influența o decizie de politică externă”, a explicat Cristian Diaconescu la Europa FM. „Atunci când nu știm precis care este rezultatul într-un Consiliu JAI să nu mai susținem ca un astfel de Consiliu să se reunească pentru a ne transmite aceeași decizie de respingere, pentru că dincolo de clasa politică și de cei care ne reprezintă azi, se creează un precedent de slăbiciune, de vulnerabilitate în legătură cu România care ar putea, și dincolo de aspectele care țin de Schengen, să genereze probleme foarte serioase”, a mai adăugat Cristian Diaconescu în cadrul emisiunii „Piața Victoriei” la Europa FM.
Ascultă aici întreaga emisiune „Piața Victoriei” de joi seara, cu Ioana Ene Dogioiu și Cristian Diaconescu
Ioana Ene Dogioiu: Azi, România, a primit o veste cel puțin la momentul vorbirii aceasta este vestea că în chestiunea Schengen Austria spune că este bine, „dar încă nu este suficient de bine ca să puteți intra și cu frontierele terestre”. Și de aici două întrebări: unde vedeți dumneavoastră perspectiva aderării integrale la Spațiul Schengen? Și ce poate să facă mai mult statul român prin reprezentanții săi de vârf – președintele Iohannis și ministrul de Interne implicați în acest demers – pentru a potența șansele României și pentru a reuși acest obiectiv pe care îl așteptăm de atât timp.
Cristian Diaconescu: „În primul rând, trebuie să fim corecți, menționând faptul că România nu a aderat la acordul Schengen. Această aderare nu poate fi decât completă sau în baza unui program de aderare care acoperă cele trei spații maritim, aerian și terestru. Aici, o mențiune: spațiul fluvial este inclus la cel terestru. Și, evident, această aderare, conform normelor de Drept Internațional, se supune ratificării statelor membre, nu este suficientă doar decizia Consiliului. Acesta este un aspect”.
Cristian Diaconescu: „Blocajul pe care îl face Austria la vedere arată că nu suntem capabili să generăm masa critică necesară în așa fel încât să se constate că Austria se izolează și că Austria folosește argumente de politică internă pentru a influența o decizie de politică externă”
Cristian Diaconescu: „În al doilea rând, dincolo de beneficiile aderării la Schengen din punct de vedere terestru, după părerea mea în acest moment, blocajul pe care îl face Austria la vedere – dar mai fac și alte state diverse elemente de context – arată că nu suntem capabili să generăm masa critică necesară în așa fel încât să se constate că Austria se izolează și că Austria folosește argumente de politică internă pentru a influența o decizie de politică externă, ceea ce între partenerii din Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică este inadmisibil”.
Ioana Ene Dogioiu: S-a constatat deja lucrul acesta. Inclusiv de la nivelul Comisiei Europene, al Parlamentului European, majoritatea care susține aderarea României este copleșitoare – practic, toți minus Austria. Și, totuși, nu se întâmplă nimic.
Cristian Diaconescu: „Da, pentru că așa cum arată situația în acest moment, România nu a creat masa critică necesară în așa fel încât Austria, izolată, să-și schimbe decizia. Nu ne interesează nici la București, nici la Bruxelles faptul că după alegerile din Austria forțe politice care se opun categoric, vehement politicilor legate de migrație – care solicită o Europă închisă – sunt cele prevalente politic. Nu are nicio legătură cu România și cu Bulgaria acest aspect. Pentru noi, aderarea la Schengen înseamnă asumarea unor obligații suplimentare, nu este o decorație pe care ne-am pune-o în piept.
Deci, în acest moment o astfel de masă critică a principalilor decidenți în interiorul sistemului Schengen și sistemului european se poate genera atunci când partenerii tăi, nu numai bilateral, sunt de acord cu aderarea României și Bulgariei, dar și gestionează relațiile cu celelalte state, mai ales cu Austria pentru a se merge în această direcție”.
Cristian Diaconescu: Respingerea repetată a României denotă slăbiciune privind țara noastră, fapt ce ar putea să genereze probleme foarte serioase
Cristian Diaconescu: „Și aș mai face o recomandare cu toată deferența: atunci când nu știm precis care este rezultatul într-un Consiliu JAI să nu mai susținem ca un astfel de Consiliu să se reunească pentru a ne transmite aceeași decizie de respingere, pentru că dincolo de clasa politică și de cei care ne reprezintă azi, se creează un precedent de slăbiciune, de vulnerabilitate în legătură cu România care ar putea, și dincolo de aspectele care țin de Schengen, să genereze probleme foarte serioase”.
Ioana Ene Dogioiu: Prin masă critică să înțelegem o presiune unanimă care să se facă de către restul partenerilor asupra Austriei? Sau cum trebuie să se manifeste această masă critică în mod concret?
Cristian Diaconescu: „Exact cum ați menționat: o presiune aproape unanimă, în orice caz cuprinzând marii decidenți din Uniunea Europeană, în așa fel încât Austria să constate într-un raport cost-beneficii că are mai mult de pierdut prin această poziție decât de câștigat. Este acea atitudine – noi, în Ministerul de Externe, am învățat-o în ani – și anume: într-un dialog bilateral un stat comunică României faptul că îl susține pentru Schengen. Întrebarea este: după ce reprezentantul României a plecat de la întâlnirea bilaterală, respectivul stat transmite același mesaj către toți ceilalți? Sau rămâne doar într-o aderare bilaterală și rămâne ca România să se descurce după aceea?”.
Cristian Diaconescu: „În acest moment este aproape fără precedent nu numai să se accepte și să nu existe soluții privind blocajul Austriei, ci mai mult decât atât – din câte am înțeles – să se încheie un fel de acord bizar trilateral între România, Bulgaria și Austria”
Cristian Diaconescu: „Deci, aici chestiunile tehnice sunt cât se poate de clare – din această perspectivă este nevoie ca la nivelul miniștilor de Interne, de Justiție, cei care ne reprezintă în Consiliul JAI, să existe un anume tip de consens, un raport până la urmă de echilibru între noi și toți ceilalți. Nu neapărat reprezentantul în Consiliul European – adică, președintele României – este cel care ar urma să decidă un blocaj pentru a se intra la majoritate calificată pentru alte decizii care privesc Austria, nu trebuie să apară ca un sindrom de pedepsire sau ca un fel manifestare a frustrării.
Este, repet, o discuție tactică, dar în acest moment este aproape fără precedent nu numai să se accepte și să nu existe soluții privind blocajul Austriei, ci mai mult decât atât – din câte am înțeles – și să se încheie un fel de acord bizar trilateral între România, Bulgaria și Austria legat de un anume tip de monitorizare a Austriei privind cele două state în ceea ce privește combaterea migrației. Nu există nicio prevedere nici în acordul Schengen sau în alte documente ale Uniunii Europene vreo mențiune care să permită așa ceva. Înțeleg că a fost o opțiune politică a Bucureștiului care după aceea a fost aici vândută ca un succes”.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și: Marcel Ciolacu promite aderarea completă la spațiul Schengen până la finalul anului
