Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit la 7 ianuarie.
Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de cel gregorian, calendarul oficial.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Mesele celor care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi sunt pline de preparate specifice.
Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.
Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe.
La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti.
În case, în faţa icoanei se cântă colindul bisericesc “Hristos Rajdaetsea”.
În Basarabia, Ajunul Crăciunului este așteptat cu pâine.
Gospodinele coc din aluat “crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar şi “ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea Naşterii Domnului.
Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale, ca să la păzească de rele.
