Cazul vatmanului din București, depistat greșit la testul antidrog, după un accident soldat cu decesul unui șofer care i-a tăiat calea. Rezultatele INML au arătat că vatmanul nu consumase droguri, așa cum, în mod eronat, a indicat testul antidrog făcut de polițiști imediat după accident. Într-o intervenție telefonică la emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – Vlad Zaha, expert criminolog – a spus că rezultatele testelor antidrog efectuate de polițiști nu ar mai trebui făcute publice până când nu sunt gata rezultatele analizelor de sânge. „Este irelevant, până când nu știm clar pe analizele de sânge și pe interpretarea medico-legală dacă persoana era sub influență, ce spun acele teste. Nu ar mai trebui alese”, a precizat expertul criminolog. În schimb, Poliția ar trebui să fie antrenată să depisteze semne minime ale consumului de droguri. Dacă șoferul testat nu ar trece testele de echilibru, de exemplu, abia apoi oamenii legii ar trebui să îi facă teste de salivă. Și abia după rezultatul testelor de sânge ar trebui să comunice Poliția dacă șoferul era sau nu drogat, a mai spus Vlad Zaha.
Vlad Zaha: Poliției nu ar mai trebui să îi fie permis să prezinte rezultatul preliminar
Cătălin Striblea: Cum ai descrie situația din momentul acesta? Un instrument care dă 38% greșeli este un instrument viabil pe care statul trebuie să îl folosească?
Vlad Zaha: „Ce trebuie să se întâmple e mai puțin despre folosirea sau nefolosirea lui, ci mai mult despre consecințele imediate și pe termen mediu ale folosirii acestuia. La ce mă refer? Care este utilitatea de a comunica public rezultatele unui astfel de test preliminar? În teorie, ne-am gândi că este informare publică. Populația să știe dacă acea persoană a consumat ceva sau nu. Însă în momentul de față, ținând cont că analizele de la INML vin în maxim 72 de ore, ținând cont că rata de fals pozitive sau de infirmări este 38% și până la 80% în cazul amfetaminelor, cum este și testul pozitiv al vatmanului, comunicarea publică se transformă mai degrabă într-o dezinformare publică. Stăm zile întregi și auzim <<drogatul, drogatul>> la televizor, ca mai apoi, după câteva zile în care s-a cimentat ideea că persoana respectivă era sub influență, auzim că, de fapt, nu era sub influență. Și atunci am auzit în aceste zile faptul că Poliției nu ar mai trebui să îi fie permis să prezinte rezultatul preliminar”.
Vlad Zaha: Nu am auzit nimic zilele acestea de la Consiliul Național al Audiovizualului. Este ireal faptul că nici măcar nu s-au autosesizat
Cătălin Striblea: Aceasta este o primă concluzie pe care trebuie săo tragem aici. Recomandarea societății civile este să nu mai comunicați rezultatele acestui instrument.
Vlad Zaha: „Da, pe de altă parte, eu nu am auzit nimic zilele acestea de la o instituție care în România se cheamă Consiliul Național al Audiovizualului. Cred că tot ce am auzit în ultimele săptămâni este că au fost numiți niște membri noi. Este ireal faptul că nici măcar nu s-au autosesizat pe faptul că o grămadă de posturi de televiziune luat prezumția de vinovăție a vatmanului și o transpuneau în prezumția de vinovăție <<vatmanul drogat care a provocat un accident>>. În realitate, nu a provocat accidentul și nici nu era sub influență. Aștept așa ceva de la această instituție”.
Vlad Zaha: „Din cele peste 10.000 de teste antidrog făcute pe șosele anul trecut, aproximativ între 5% și 10% au ieșit pozitive. Și din acelea pozitive, peste o treime erau fals pozitive”
Cătălin Striblea: De ce aparatele acestea au o atât de mare rată de greșeală?
Vlad Zaha: „În primul rând, trebuie să pornim de la felul în care Poliția alege dacă să testeze sau nu pe cineva. Ceea ce comunică ei este că au niște baze foarte solide de a alege sau nu să aplice testul. Fostul șef al Poliției Române, domnul Bogdan Despescu chiar asta spunea: că nu toată lumea este testată. Trebuie să fie niște indicii. Nu ni se spune care sunt, de fapt, acele indicii. Vedem în realitate că din cele peste 10.000 de teste antidrog făcute pe șosele anul trecut, aproximativ între 5% și 10% au ieșit pozitive. Și din acelea pozitive, peste o treime erau fals pozitive. Faptul că doar unul din zece oameni este testat pozitiv ne indică faptul că Poliția nu are absolut nicio idee cum să aplice niște măsuri cât se poate de obiective pentru a zice: ok, această persoană trebuie testată”.
Vlad Zaha: Până când nu știm clar din analizele de sânge și din interpretarea medico-legală dacă persoana era sub influență… este irelevant ce spun testele antidrog
Vlad Zaha: „În al doilea rând, acele teste sunt într-adevăr doar ca să indice posibila prezență a substanței, fără să știm cât. Ei bine, majoritatea substanțelor ilegale au la bază medicamente, sunt tratamente medicamentoase. Amfetaminele, care apar în testele Poliției sunt folosite în tratamentele psihiatrice, în tratamentul diabetului și majoritatea au corespondenți medicali. Prin corpul tău a trecut acea substanță, deci va ieși pozitiv. Nu trăim într-o lume albă și neagră. Toate aceste substanțe clasice ilegale izvorăsc din medicină. România dă miliarde de euro anual pe medicamente. Majoritatea pot ieși pozitiv la testele antidrog. Este irelevant, până când nu știm clar pe analizele de sânge și pe interpretarea medico-legală dacă persoana era sub influență, ce spun acele teste. Nu ar mai trebui alese. Iar felul în care ar selectăm oamenii pe stradă ar trebui clar definit”.
Vlad Zaha: Să nu mai fie opriri care să nu aibă niciun raționament, altul decât că trebuie făcute filtre aleatoriu. Dacă șoferul dă semne că a consumat droguri, atunci Poliția să aplice testul referitor la analizele de salivă
Cătălin Striblea: Cum ar fi ideal să funcționeze treaba asta?
Vlad Zaha: „Într-o lumea ideală, utopică, Poliția ar trebui să beneficieze de antrenament de a putea depista niște minime semne ale persoanelor sub influență. Testele standardizate folosite în principal în Statele Unite: mersul în linie dreaptă, statul într-un picior, testele de echilibru. Toate să fie notate clar și obiectiv și să poată chiar să fie contestate în instanță. Să nu mai fie opriri care să nu aibă niciun raționament, altul decât că trebuie făcute filtre aleatoriu. Iar dacă persoana respectivă nu poate să stea atentă, nu poate să stea în echilibru, nu poate comunica, atunci să aplice testul de pe șosele, referitor la analizele de salivă. Dacă acela iese pozitiv, atunci mergem la INML la analize și comunicăm rezultatul final – dacă șoferul era sau nu sub influență – doar după rezultatele de sânge. Iar de acolo se ocupă procuratura.
Vlad Zaha: Ce s-ar fi întâmplat dacă vatmanului îi ieșeau pozitiv testele de sânge și la IML, tot pentru amfetamină, însă ar fi fost sub un tratament de care are nevoie tocmai ca să poată să conducă?
Vlad Zaha: Ce s-ar fi întâmplat dacă vatmanului, de exemplu, îi ieșeau pozitiv testele de sânge și la IML, tot pentru amfetamină, însă ar fi fost sub un tratament de care are nevoie tocmai ca să poată să conducă? Pentru deficitul de atenție se prescriu, în general, medicamente bazate pe amfetamină. Este mult mai periculos pentru o persoană cu deficit de atenție să conducă fără medicamente decât cu medicamente. Ai nevoie de ceva medicamente să poți să o conduci ca o persoană de rând. Iar România nu are definit în acest moment această chestiune. Aici ne referim la procese penale”.
Vlad Zaha: Curtea Supremă se va pronunța pe 11 noiembrie în legătură cu ce înseamnă ca un șofer să se afle sub influența oricăror substanțe
Cătălin Striblea: Deci urma un proces penal dacă el avea nișe substanțe care l-ar fi ajutat să conducă, să se concentreze.
Vlad Zaha: „Absolut. Curtea Supremă se va pronunța pe 11 noiembrie dacă România consideră a fi sub influență să ai în organism orice cantitate din orice substanță, indiferent dacă e benefică pentru tine, indiferent când ai consumat-o, cât ai consumat și indiferent dacă ai urmat indicațiile medicului sau, dacă în România să fii sub influență înseamnă să îți fie afectate negativ capacitățile fizice și psihice de a conduce. Suntem între a băga pe toată lumea la pușcărie, pentru că sute de mii, milioane de oameni ar putea intra sub incidența legii penale sau între a stabili și a avea un protocol clar pentru pacienții sub tratament, pentru cantitatea din sânge”.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct”:
Sursa foto: Shutterstock
