După ce urșii au pus în pericol bunurilor și viețile oamenilor, Ministerul Mediului a emis o derogare pentru ca 13 dintre aceste animale să fie ucise. Reprezentanții organizațiilor de mediu atrag atenția că astfel de măsuri rezolvă doar pe o perioadă scurtă de timp problemele.
În județul Covasna, populația de urși este estimată la 1.800 de exemplare, susține directorul Agenției Județene de Protecție a Mediului, Gheorghe Neagu.
El spune că, odată cu venirea primăverii, urșii au început din nou să creeze pagube în special în zonele Bățani, Baraolt, Turia și Cernat, așa că două exemplare de urși din cele 13 propuse pentru împușcare ar fi fost deja extrase.
Cristian Papp de la WWF a spus, la Europa FM, că Uniunea Europeană permite astfel de derogări, dar măsurile de genul acesta rezolvă problemele cauzate de urși doar pe termen scurt. Și chiar și în astfel de situații nu există ghiduri clare de intervenție:
„Suntem cu toții de acord că se impune o intervenție în cazul în care urșii intră în localități și reprezintă un pericol real la adresa omului și bunurilor acestuia, dar ar trebui să existe și o alternativă satisfăcătoare. Ori, la noi nu există un program de prevenire a pagubelor sau a conflictelor cu speciile precum ursul brun. Aici, neavând un tip de intervenție sau de metodologie unitară, aceasta nu ne va asigura faptul că cei 13 urși din Covasta sau 80 de urși la nivel național care urmează să fie extrași sunt problematici (…) poate sunt trofee, exemplare care au capacitatea de a contribui la reglarea populației de ușri, de exemplu prin eliminarea unui număr de pui de către masculul dominant.”
Cristian Papp spune că România ar trebui să urmeze modelul altor țări europene, precum Slovacia ori Croația, care au reușit să-i țină la distanță pe urși de casele oamenilor:
„Ar trebui să facă sisteme care să prevină această interacțiune nedorită cu urșii, se pot amplasa niște pubele anti-urs mai ales în zonele problematice cum ar fi stațiunile turistice. Nu vedem să se implementeze măsuri de prevenire a atacurilor urșilor de exemplu la stâne. Noi ar trebui să evităm degradarea și targetarea habitatelor speciei.”
Cristian Papp de la WWF România amintește că, de la un an la altul, se reduc habitatele naturale ale urșilor, iar la construirea drumurilor și a autostrăzilor, de exemplu, nu prea se ține cont de aceste habitate.
Foto: Shutterstock
