Preţul ţiţeiului a scăzut din nou marţi, din cauza temerilor privind reducerea capacităţilor de stocare pe plan global şi a redresării lente a cererii, după ce mai multe ţări vor începe să relaxeze restricţiile impuse asupra activităţii economice pentru stopa extinderea pandemiei de nou coronavirus, relatează Agerpres, citând Xinhua şi Reuters.
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ cu livrare în luna iunie a scăzut cu 4,16 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 12,78 dolari. În cursul şedinţei de marţi, cotaţiile futures au scăzut la 10,64 dolari pe baril, apoi s-au redresat uşor, la 11,12 dolari pe baril.
La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna iunie a scăzut luni până la 20,07 dolari. În cursul şedinţei de marţi, cotaţiile futures au scăzut la 18,85 dolari pe baril, apoi s-au redresat uşor, la 19,09 dolari pe baril. Contractul pentru petrolul cu livrare în luna iunie expiră la 30 aprilie.
Riscurile la adresa cererii, pe fondul efectelor epidemiei, au reînviat temerile privind accesibilitatea capacităţilor de stocare, apreciază analiştii.
‘Ne aşteptăm ca preţul ţiţeiului să rămână sub presiune în următoarele săptămâni’, a apreciat un analist al UBS, adăugând că reducerile istorice ale producţiei anunţate nu sunt suficiente pentru a compensa şocul provocat de pandemie.
Ca rezultat al scăderii cererii, capacităţile de stocare pe plan global erau pline în proporţie de 85% săptămâna trecută, arată datele firmei de consultanţă Kpler.
Săptămâna trecută, firma de consultanţă Rystad Energy previziona că până în 2030 furnizările globale de petrol ar putea fi cu peste 6% mai reduse decât se estima, din cauza întârzierii investiţiilor companiilor energetice, ca răspuns la scăderea preţului ţiţeiului.
Companiile globale de petrol şi gaze au redus bugetele de investiţii, au renunţat la unele proiecte sau au întârziat lucrările, pentru a contracara declinul record al preţului ţiţeiului, se arată în raport.
Amânarea deciziilor finale de investiţii (FID) pentru proiecte care au nevoie de ani de zile pentru a se concretiza ar urma să ducă la scăderea furnizării globale de petrol şi gaze cu 5,6% până 2025, majoritatea revizuirii deciziilor venind din industria şisturilor bituminoase, în special în SUA, susţin analiştii de la Rystad.
Continental Resources, cel mai mare producător de petrol din Dakota de Nord, a oprit majoritatea producţiei în acest stat american şi a notificat unii clienţi că nu va furniza ţiţei, după ce preţul barilului de petrol american WTI cu livrare în luna mai, pentru care tranzacţiile au expirat marţi, a coborât săptămâna trecută pentru prima dată în istorie în teritoriul negativ, investitorii ajungând în situaţia de a-i plăti pe cumpărători pentru a scăpa de ţiţeiul lor, în caz contrar existând riscul să rămână cu marfa nevândută.
În urma acestor evoluţii, furnizările globale de ţiţei şi gaze ar urma să scadă cu 6,3% până în 2030, comparativ cu ce se estima înainte de prăbuşirea preţului aurului negru, arată datele Rystad.
Se estimează că sunt întârziate proiecte de 195 miliarde de dolari din afara industriei şisturilor bituminoase, majoritatea fiind în domeniul dezvoltării zăcămintelor de gaze şi de gaze condensate. Pe acest segment, cel mai semnificativ declin se observă în Orientul Mijlociu.
Excluzând industria şisturilor bituminoase din America de Nord, analiştii de la Wood Mackenzie consideră că doar aproximativ 10-15 proiecte upstream mari ‘au o şansă rezonabilă’ să primească anul acesta decizii finale de investiţii, un nivel care nu a mai fost înregistrat de la prăbuşirea preţului aurului negru după 2014.
Analiştii de la firma de consultanţă Rystad Energy estimau recent că cererea de petrol în Europa va scădea în acest an cu 2,3 milioane de barili pe zi, până la 12,7 milioane de barili pe zi, ceea ce înseamnă un declin de 11,2% comparativ cu o cerere medie de 14,3 milioane de barili pe zi în 2019. În ceea ce priveşte estimările pentru luna aprilie 2020, acestea arată o scădere de 35% a cererii de combustibili până la 4,7 milioane de barili pe zi.
La rândul său, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a prognozat că, în luna aprilie a acestui an, cererea mondială de petrol ar urma să scadă cu 29 de milioane de barili pe zi, până la aproximativ 70,4 milioane de barili pe zi, un nivel care ultima dată a fost înregistrat în 1995. În aceste condiţii, IEA susţine că niciun acord de reducere a producţiei nu va putea compensa, în totalitate, scăderile pe termen scurt cu care se confruntă piaţa petrolieră.
