Imaginile au fost realizate între anii 1906 și 1914 și surprind costume reprezentative pentru diferite culturi.
O echipă de fotografi specializați în restaurare, Dynamichrome, a reușit să îmbunătățească aceste valoroase cadre alb-negru. Prin colorarea fotografiilor, au scos în evidență grandoarea și particularitățile fiecărui costum.
Femeie din Guadelupa, Caraibe, anul 1911
În imagine este înfăţişată o femeie care poartă pe cap o pălărie din tartan, o țesătură scoțiană dintr-o stofă specială din lână, în carouri. În multe culturi, boneta evidenția starea civilă a persoanei care o purta.
Ţăran român, anul 1910
Cojocul, o haină românească din piele de oaie. Lipsa decorațiunilor de pe cojoc și pălăria din paie indică faptul că persoana care purta acest costum făcea parte din clasa socială a muncitorilor. Piesa purtată la talie era cunoscută sub numele de pieptar și era purtat atât de femei, cât și de bărbați.
Ruteancă, anul 1906
Costumul tradițional rutean constă într-o camașă și un jupon realizate din lână și brodate cu motive florale. Vesta era alcătuită din petice de piele de oaie.
Laponă, anul 1910
Gákti este un costum tradițional lapon creat din piele de ren și lână, catifea și mătăsuri. Acesta se îmbrăca atunci când mergeau la mânatul renilor. În cazul în care se adăuga și bentița pentru cosițele femeilor și se accesoriza cu broșe sau bijuterii, Gákti putea fi purtat și în cadrul ceremoniilor sau al nunților.
Cioban român, anul 1906
Costumul din fotografie este o mantie a unui cioban român, cunoscută sub numele de sarică. Era realizată din trei sau patru piei de oaie cusute cu blană la interior și lungă până sub genunchi. Putea fi folosită ca pernă atunci când ciobanul se odihnea prin păşuni. Decorațiunile de pe sarică face puțin probabil folosirea acesteia în scopurile sale practice.
Fată din Alsacia, Franţa, anul 1906
Funda neagră, cunoscută ca schlupfkàpp era purtată de femeile singure. Culoarea fundei reprezenta religia purtătoarei: negru era pentru protestanți, iar culorile vii erau alese de catolici.
Danez, anul 1909
Ținutele daneze erau simple, însă ţinutele decorate erau pentru ocazii speciale precum nunți sau duminicile la biserică. Acestea erau create manual de femeile daneze sau de țesători profesioniști, iar ca materiale foloseau lână sau in, acestea fiind foarte călduroase și ușor de obținut. În funcție de numărul de butoni de argint de pe haină și alte detalii decorative, puteai determina starea financiară a celui care o purta și originile acestuia.
Femeie olandeză, anul 1910
Boneta largă purtată de femei era una din piesele reprezentative pentru olandezi. Era țesută din bumbac alb și dantelă. Restul costumului era realizat din bumbac, pânză sau lână brodate cu motive florale. Corsajul închis la culoare era în constrast cu tunica puternic colorată.
Italiancă, anul 1910
Rochia tradițională de origine italiană, era largă și lungă pentru a acoperi gleznele. Un corsaj era legat în așa fel încat să expună bluza de lână. Șalul era des întâlnit în societatea italiană, iar la ocazii speciale precum nunți, femeile purtau un șorț decorat cu motive florale.
Sursă: Bored Panda
