Corina Atanasiu, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și reprezentanta asociației de părinți FEPAL a fost invitata lui Marcel Bartic în emisiunea Piața Victoriei, la Europa FM, unde a vorbit despre prioritățile educației – cuprinse în PNRR – dar și despre principalul responsabil pentru acești bani și pentru implementarea proiectelor pe educație.
Educația în România este un subiect fierbinte încă de la începutul pandemiei de coronavirus, mai ales că trecerea de la școala față în față la școala online a dat mari bătăi de cap atât profesorilor, elevilor, cât și părinților. Ne-am dat seama că nu toată România este pregătită pentru școala online, că digitalizarea ne este străină și am văzut de-a lungul celor doi ani profesori care chiar au refuzat să țină cursuri online și să se alinieze la noua realitate. Unele voci ar putea spune că nici nu au fost bani. Însă pe 28 octombrie 2021, Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost aprobat de Consiliul European, iar capitolul 15 din PNRR cuprinde „Educația”.
Educația din România a primit prin PNRR 3,6 miliarde de euro, dintre care 602 milioane de euro reprezintă contribuția la tranziția verde, 1,1 de miliarde reprezintă tranziția la digitalizare, suma de 2,8 miliarde reprezintă finanțări nerambursabile, iar suma de 720 de milioane de euro reprezintă împrumuturile, conform documentului PNRR afișat pe website-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Sursa foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Prioritățile din PNRR pentru educație
„Acești bani sunt o gură de aer nesperată, după cum spuneați. Sunt o șansă nemaipomenită pentru România, dar de asemenea poartă cu ei o mare responsabilitate. Am să fac câteva mici corecturi pe sume:
Prin PNRR vin pentru educația din România 3,6 miliarde de euro, însă la această sumă generoasă, imensă – nu cred că am mai avut atâția bani pentru educație într-un termen atât de scurt niciodată – mai avem încă aproape un miliard de euro prin programul operațional Educație și Ocupare, bani de care nu prea vorbește lumea și acolo iar avem câteva idei, dacă au rămas, foarte bune și câteva proiecte interesante și de mare nevoie în sistemul de educație”, a explicat Corina Atanasiu la Europa FM.
„Dar revenind la PNRR, care a început deja, activitățile sunt eligibile încă de anul trecut de pe vremea aceasta. Sunt, după cum spuneam, o bulă de aer pentru educația din România care se scufundă pur și simplu. A fost foarte greu când am proiectat aceste sume să distingem între cele mai mari nevoi din educație. Dacă ar fi fost după echipa din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, probabil că am fi cheltuit toate cele 29 de miliarde doar la capitolul 15 – „Educație”. Din păcate nu am reușit să atragem decât 12,4% din suma aceasta imensă, dar este mult peste așteptări. Așteptările Statului român au fost ca 10% din PNRR să se ducă pe Educație. Iată, noi am reușit să negociem un procent mai mare de 12,4%”, a spus Corina Atanasiu.
Educația, în PNRR, este structurată pe 6 linii prioritare
Corina Atanasiu a explicat la Europa FM că au fost trasate în PNRR 6 linii prioritare pentru educația din România.
- Învățământul antepreșcolar – „Știind că aici avem o problemă foarte mare în sensul că creșele nu au fost recunoscute ca unități de învățământ, iar acum sunt. O să avem și cadru legal pus la punct, o să avem și mari investiții în zona de creșe și de servicii de tip creșă”, a explicat Corina Atanasiu.
- Diminuarea abandonului școlar
- Infrastructura – „Atât de preuniversitar, cât și pe universitar: Linia de investiție la care țin eu cel mai mult este cea cu laboratoarele școlare. Toate școlile vor avea laboratoare de științe, ceea ce mă bucură foarte, foarte tare. Și aici vreau să mulțumesc Organizațiilor Neguvernamentale specializate care ne-au ajutat foarte mult să facem bugetarea și să găsim soluțiile de laboratoare cele mai potrivite”, a spus Corina Atanasiu.
- Învățământul profesional și tehnic – „Știm că este Cenușăreasa Învățământului și că investițiile coerente, cu cap, logice i-au ocolit foarte multă vreme”, a adăugat Corina Atanasiu.
- Digitalizarea Educației – „Aici nici nu știu de unde să încep și unde să termin pentru că nevoile sunt foarte mari și acum în pandemie ne-am dat seama de cât de mare nevoie este să digitalizăm școala în România”.
- Reforma Guvernanței – „Aici sunt niște subiecte extrem de sensibile pentru că, practic, măsurile cu care vine această reformă schimbă paradigma managementului școlar așa cum îl știm noi, așa cum îl avem noi azi”, a mai spus Corina Atanasiu.
Ce ar putea să meargă prost?
„Aș vrea să fac o mică distincție: Dacă până acum banii europeni au venit pe niște reguli încărcate pe o birocrație destul de mare atât românească, cât și europeană, acum în PNRR s-a schimbat paradigma cu totul.
Nu vor mai fi controale extrem de amănunțite pe partea de proces și hârtii dinspre Uniunea Europeană, deși există mecanisme de verificare și control, ci sunt importante rezultatele. Ai atins rezultatul? Primești banii. Dacă nu ai atins rezultatul, va trebui să dăm banii înapoi. De aceea am spus la început că banii aceștia vin cu o doză responsabilitate extrem de mare pentru că ne expune pe noi ca țară la o cheltuială fantastică dacă nu suntem în stare să ne ținem de termenele negociate în plan”, a explicat Corina Atanasiu.
Cine este responsabil pentru banii din PNRR alocați educației?
„Ministerul Educației este responsabil de implementarea planului pe Educație. El este Ministerul coordonator. O să știm exact spre cine să arătăm cu degetul și o să știm exact cine e responsabil că nu a făcut un proces când trebuia făcut sau că nu a programat o investiție sau că nu a organizat foarte bine ce era de organizat”, a adăugat Corina Atanasiu.
Reformele pe educație din PNRR
„Capitolul de educație din PNRR are jaloane și ținte. Jaloanele sunt legi, Hotărâri de Guvern, Ordine de Ministru, Ordine interministeriale, orice fel de act sau document care creează pachetul de legislație în jurul unuia dintre procese.
Cel mai important jalon care este în PNRR este pachetul legislativ care pune în aplicare proiectul România Educată. Știm că România Educată a fost un proiect lung, au lucrat foarte multe organizații, foarte mulți experți au fost implicați în procesul de consultare publică, dar pachetul legislativ nu a mai apărut niciodată. El este acum inclus aici și trebuie făcut până în trimestrul trei al anului 2023, spre exemplu. Acesta este un model de lege care să vină să reașeze lucrurile pe un anumit făgaș. De fapt, toate liniile de investiție prinse în PNRR se subsumează unui astfel de jalon, unei astfel de reforme”, a spus Corina Atanasiu la Europa FM.
„PNRR nu este despre ziduri, despre pixuri, mașini sau kilometri de autostradă. Este despre reforme. Dacă nu reușim să atingem reformele, dacă nu reușim să facem pasul în a schimba structural mersul lucrurilor, nu o să putem să accesăm nici banii pentru investiții. Asta trebuie să înțelegem noi foarte bine, pentru că PNRR este altceva decât fondurile europene cu care ne-am obișnuit”, a adăugat Corina Atanasiu.
Planurile pentru digitalizarea școlilor din România
„Revenind la școala digitală și la conținuturi și la reformă curriculară, nu o să găsim un Ordin de ministru sau un alt act normativ care să oblige Ministerul Educației să refacă curriculumul în România, dar avem în zona de digitalizare a educației:
- Dezvoltare de resurse educaționale deschise;
- Formarea a 100 de mii de profesori;
- Dotarea tuturor școlilor – Este probabil cel mai amplu proiect de regândire a spațiului și conținuturilor școlii pe care l-am trăit vreodată;
Avem în plan construcția unui sistem de evaluare pentru școala online pentru că aici trebuie să gândim în alți termeni și trebuie să ne imaginăm alți itemi de evaluare decât cei din școala față în față”, a explicat Corina Atanasiu la Europa FM.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Citește și: Implementarea PNRR, monitorizată online | AUDIO
Autor: Carmen Zanfir
