Corina Atanasiu, expert în accesarea fondurilor europene, a fost invitata lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM”. Școlile din România care se confruntă cu abandonul școlar au la dispoziție fonduri din cadrul PNRAS – Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, program care este finanțat pe filiera PNRR – Programul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba despre 543 de milioane de euro pe care școlile îi pot folosi în beneficiul copiilor, proveniți – cei mai mulți dintre ei – din medii vulnerabile, deci copiii care au cea mai mare nevoie de suport și de sprijin din partea statului.
Marcel Bartic propune abordarea situației dintr-un alt unghi de vedere: accesarea fondurilor. Sunt banii acesați de școlile din România? Cum ar trebui să arate și să funcționeze unitățile de învățământ după sau dacă școlile vor reuși să cheltuiască această sumă de bani?
Marcel Bartic a dezbătut tema cu Corina Atanasiu, expert în accesarea fondurilor europene, dar și cu 4 directori de școli din România care au accesat fonduri prin programul PNRAS – cum îi accesează, cum cheltuiesc banii, cum implementează proiectele și cum reușesc să-i facă pe copiii din mediile vulnerabile să se întoarcă la școală și să-i păstreze în cadrul acesta.
Corina Atanasiu: „4 este rata de abandon în urbanul mare, 15 este rata de abandon în urbanul mic și ruralul ceva mai dezvoltat și crește dramatic în ruralul clasic, profund”
Marcel Bartic: Dintr-o generație de copii care a intrat în clasa I, 15% renunță la școală înainte să se termine clasa VIII-a. Anul trecut am avut 40.000 de elevi care au ajuns în clasa a XII-a și nu au mai susținut Bacalaureatul. Aș vrea să vă întreb cum pot fi folosiți acești bani încât copiii să nu mai renunțe la școală?
Corina Atanasiu: „Vreau să fixez niște cifre: 4, 15, 23. 4 este rata de abandon în urbanul mare, 15 este rata de abandon în urbanul mic și ruralul ceva mai dezvoltat și crește dramatic în ruralul clasic, profund. Trebuie să fim aproape de copii, asta urmăream de fapt prin cele aproape 600 de milioane de euro pe care le-am alocat atunci când am redactat Programul Național de Redresare și Reziliență – componenta de Educație.
Ne-am gândit că școlile vor avea, pe lângă nevoi, și bani ca să poate face activități, să găsească cele mai bune metode de a fi alături de acești copii care au nevoie nu neapărat de remedial, dar și de alte tipuri de intervenție: de la un echipament sportiv până la a ieși pentru prima oară în viață lor din satul lor să deschidă ușa unui muzeu.
Nu au existat restricții în ceea ce privește tipurile de acțiuni pe care școlile să și le propună cu copiii respectivi atâta vreme cât aceste activități pot duce la a ține copilul în școală. Trebuie să fim conștienți că nu putem trata abandonul școlar decât dacă îl îmbrăcăm în niște haine foarte, foarte groase de asistență socială. Așa cum spuneam puțin mai devreme, este posibil orice”.
Corina Atanasiu: „Contractele ar fi trebuit să fie semnate în martie-aprilie anul trecut și am ratat o generație pe care să o sprijinim”
Marcel Bartic: Am solicitat informații din partea Ministerului Educației cu privire la rata de absorbție a acestor bani: s-au încheiat până acum 1409 contracte de finanțare în valoare totală de aproximativ 965 de milioane de lei. În luna decembrie 2022 s-au executat 29 de milioane din sumele solicitate de către școli, asta reprezintă 3% din totalul sumei contractate. Din câte am înțeles, luna decembrie este prima luna de contractare într-un exercițiu financiar de 36 de luni, iar cheltuielile sunt eșalonate pe durata a trei ani. E mult, e puțin? S-a cheltuit suficient? suntem în grafic?
Corina Atanasiu: „Nu suntem în grafic de când am debutat programul pentru că contractele în sine au fost semnate foarte târziu. Contractele ar fi trebuit să fie semnate în martie-aprilie anul trecut și am ratat o vacanță. Noi trebuie să ne gândim la timpul pe care îl avem alocat. Bani avem, trebuie doar să gândim timpul.
Am ratat o vacanță, am ratat o generație pe care să o sprijinim. Nu am înțeles de ce de ce au fost semnate contractele atât de târziu – în septembrie-octombrie – când puteau fi semnate mai devreme. Proiectele nu au fost atât de complexe încât să necesită o perioadă de evaluare atât de lungă de aproape 6 luni. Consider că s-a pierdut foarte, foarte mult. Și nu s-a pierdut pentru funcționari, ci pentru copii și pentru școlile care se luptă cu abandonul”.
Corina Atanasiu: „Din ce feedback primesc din partea directorilor cu care am lucrat și cu care am rămas și pe care îi ajut cu cât pot, văd că oamenii sunt îngropați în birocrație”
Marcel Bartic: Care este deosebirea între un proiect pe care trebuie să-l facă în cadrul PNRAS un director și alte finanțări pe care le-au mai făcut până acum? Este mai greu? Este mai ușor?
Corina Atanasiu: „Sistemul acum a fost mult mai simplu decât în programele operaționale clasice cu care suntem obișnuiți. Așa am și gândit din start linia de finanțare, școlilor să le vină ușor să gândeasă un plan simplu de acțiuni, să le fie ușor să încarce în platformă. […] Toate elementele acestea trebuiau să fie gândite facil.
Din ce văd, din ce feedback primesc din partea directorilor cu care am lucrat și cu care am rămas și pe care îi ajut cu cât pot, că oamenii sunt îngropați în birocrație, în foarte multe raportări. Nu înțeleg, în cazul în care școlile trebuie să facă atât de multe hârtii, ce mai fac inspectoratele?”.
Marcel Bartic: Vă spuneam la începutul emisiunii că avem oportunitatea de a sta de vorbă cu niște oameni care asta fac în mod concret și m-aș bucura să ne ajute să înțelegem cum reușesc să implementeze proiectele, unde ajung banii și care sunt acele dificultăți de care amintea doamna Atanasiu mai devreme.
Domnul profesor Cătălin Alexa – director la o școală din Argeș: „Trebuie să justificăm fiecare tip de achiziție pe care o facem”
Domnul profesor Cătălin Alexa a explicat la Europa FM că școala pe care o reprezintă a accesat un grant mediu în valoare de 140.000 de euro, însă a început foarte târziu, în luna noiembrie.
„Până s-a făcut ghidul… dar cu multă muncă și perseverență am putut să luăm în cadrul acestui proiect atât pe activitățile MATE, cât și pe digitalizare. Am făcut un cabinet multimedia dotat cu tablă de 86 de inch, Samsung, cu Chrome Book-uri, mobilier nou…”, a spus Cătălin Alexa.
Întrebat despre rata abandonului școlar, Cătălin Alexa a spus că: „Acum este 0. Am avut acum trei ani un singur elev care a repetat clasa, dar am avem risc de abandon la familii defavorizate, monoparentale”.
Cât despre dificultățile întâmpinate la implementarea proiectelor, Cătălin Alexa a spus că: „În primăvară, când am scris proiectul, au spus că este simplu, că nu se vor face atâtea hârtii ca la celelalte proiecte, dar nu este așa pentru că la achizițiile publice inspectoratele școlare – fiind vorba de foarte mulți bani – sunt puțini reticente. Trebuie să justificăm fiecare tip de achiziție pe care o facem. Am avut șansa să colaborăm cu cei de la Edu Apps, care ne-au îndrumat și inspectoratele școlare, atât cât s-au priceput, au făcut formări cu directorii și contabilii, dar și pentru ei a fost o necunoscută și cred că este. Mai ales modulul MATE în care noi selectam copiii în grupul țintă”.
Corina Atanasiu: Nu ar trebui să aibă treabă inspectoratul cu achiziția pe care o face școala. Achiziția rămâne în școală și vin organe abilitate să verifice
Marcel Bartic: De unde reflexul insituțiilor statului de a se ascunde sub bibliorafturi și hârtii?
Corina Atanasiu: „Încerc să procesez informația pe care domnul director ne-a dat-o și anume că achizițiile publice sunt verificate de inspectorate. Achizițiile publice sunt achiziții publice, le face instituția respectivă, școala și nu ar trebui să aibă treabă inspectoratul cu achiziția pe care o face școala. Achiziția rămâne în școală și vin organe abilitate să verifice”.
Marcel Bartic: Achiziție pentru care directorul își asumă responsabilitatea. În felul acesta, nu-l descurajezi pe omul acela să mai facă ceva?
Corina Atanasiu: „Situația aceasta tensionată a fost transmisă încă de la început, de când au început să aplice școlile. Dinspre inspectorate, dinspre Minister li s-a transmis directorilor de școli, în permanență, următorul mesaj: <<Aveți grijă, trebuie să vă faceți indicatorii; dacă nu vă faceți indicatorii, dați voi, personal, pe persoană fizică banii înapoi>>.
Am avut zeci de directori cu care am stat de vorbă și care mi-ai spus <<Doamna, Atanasiu, dar noi nu aplicăm pentru că, știți, casa mea nu valorează 200.000 de euro. Eu cum pot da banii aceștia înapoi dacă nu reușesc?>> și a treebuit să duc o muncă de convingere cu foarte mulți directori că trebuie să se vadp intenția de furt, de fraudă ca să se întâmple o nenorocire atât demare. Acolo unde sunt situații ieșite din comun pe care nu le poți rezolva, pentru că este uman, nu o să vină nimeni să-i ia casa omului. Au plecat din start pe o zonă tensionată, relație tensionată și foarte bine poziționată pe scara puterii.
De aceea am gândit în felul acesta PNRAS-ul pentru ca școlile care sunt în nevoie să fie aplicanți pentru și acolo trebuie să se dezvolte o anumită capacitate de administrare de fonduri. Nu o să învețe nimeni niciodată nimic dacă inspectoratele stau pe capul lor și le corectează fiecare virgulă și le cer alte 10 virgule în plus. Nu este firesc”.
Doamna profesoară Anda Laura Silea, director la Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu” Victoria – Brașov: Cursuri de dezvoltare personală, terapie prin artă, vizite la muzeu
„Noi nu suntem la primul demers de tipul acesta, am aplicat acum câțiva ani și pentru proiectul ROSE pentru nivel liceal și chiar așteptam ocazia să avem un proiect asemănător la nivel gimnazial și sper, din tot sufletul, să existe un proiect și pentru primar. Pornim de la ideea că fără proiecte de tipul acesta școlile nu por fi dotate, mentalitatea profesorului care participă la asemenea proiecte nu poate fi schimbată și în momentul în care am putut să ne încadrăm în indicatorii ghidului de accesare al fondului, am zis că este o ocazie pe care nu o putem rata și trebuie să facem tot posibilul pentru a accesa fondurile”, a spus Anda Laura Silea.
Întrebată ce activități a propus în școală având la bază această finanțare, Anda Laura Silea a spus că: „În primul rând, ne-am bucurat că am putut avea acces la modului MATE, care ne-a adus o imagine – să nu spun optimistă – ci reală. Una dintre activități este testarea standardizată la nivelul școlii în cadrul proiectului pentru ciclul gimnazial […]. Ne-am gândit că ne poate ajuta nu neapărat să vedem la ce nivel sunt copiii, ci ce putem face pentru noi.
Iar la nivelul activităților propuse, am dotat două smart laburi, pentru că am zis că nu ne întrebăm profesorul de română cu cel de matematică, pe remedială, în ce sală să ne ducem și am făcut două cu două table inteligente, cu 63 de Chrome Bookuri și sper să văd ziua în care toți copiii vor avea așa ceva în școala mea. Cadrele didactice au primit înainte și pregătirea lor. Eu fiind unul dintre profesorii care susțin zona de formare pe digital.
Pentru copii, ne-am dat seama că avem nevoie de o abordare a unui sistem remedial, pentru acești copii care sunt în risc de abandon – ne-am pus un grup țintă de 50 de copii. S-a dovedit că sunt mai mulți în risc de abandon, deși la nivelul școlii până la urmă nu era atât de mare cifra, dar riscul de abandon este o realitate. Alunecă foarte ușor copiii aceștia și le-am pregătit:
- Cursuri de pregătire suplimentară – română, matematică, limba engleză pentru cei de clasa a VIII-a;
- Pentru cei de nivel al claselor V, VI, VII am mers inclusiv pe cursuri de dezvoltare personală, foarte important ca ei să știe să-și gestioneze emoțiile. Am ținut morțis să avem lângă noi echipe care să ne ajute să-i consiliem pe copii, echipe din afara școlii, profesioniti care asta fac. Încă nu am ajuns acolo, pentru că pe grila GANT nu suntem acolo, dar aceste servicii for fi asigurate;
- Masă cladă – am avut-o și în alte proiecte și continuăm acest demers;
- Și ateliere de terapie prin artă, tabere, vizite de la muzeu – avem un parteneriat cu Muzeul Astra Sibiu.
Noi suntem foarte încrezători și ne-am calculat foarte bine indicatorii. Nu ne-a speriat nimeni, iar relația cu inspectoratul – noi în județul Brașov am fost încurajați să aplicăm și să ne scriem singuri proiectele”.
„O procedură simplificată de raportare ar fi fost poate mai bună, dar mai simplificat de atât nu știu dacă se poate, iar o luminiță mai puțin strălucitoare este încercarea de a-i convinge pe părinți sau pe tutorii legali să conștientizeze faptul că abandonul școlar nu este o ștampilă pusă în fruntea în copilului și dacă participă la acest proiect – pentru că avem nevoie de acordul lor – copilul nu înseamnă neapărat că a ratat, ci că acest risc poate fi reparat prin acest program”, a mai spus Anda Laura Silea.
Corina Atanasiu: „Dacă cheltui banii corect, respecți legislația românească, nu pățești nimic”
Marcel Bartic: Cum credeți că i-ar putea influența și pe alți colegi? De unde provine teama?
Corina Atanasiu: „E teama de fonduri europene, ne macină în toate județele. Funcționarii sunt speriați de fonduri eruopene pentru că inevitabil vine cineva și-i controlează. Dacă cheltui banii corect, respecți legislația românească, nu pățești nimic.
Doamna director este un caz fericit, au mai avut proiecte și este ceva mai relaxată, dar școlile mici nu. Doamna director este un exemplu de bună practică și o încurajez să-și sune colegii care au PNRAS în județul Brașov pentru că experiența dumneaei este valoroasă”.
Liviu Scaiba, director de școală: „Simplificarea procesului birocratic ar fi binevenită”
„Beneficiem de un grant mediu de 140.000 de euro, avem o școală cu 564 de elevi, dintre care 140 în învățământul gimnazial și grupul țintă este constituit din 75 de elevi”, a spus Liviu Scaiba.
„Digitalizarea este foarte, foarte importantă. Constituie nucleul atracției pentru acești copii, se bucură foarte mult copiii pentru fiecare achiziție care-i ajută în procesul educațional și mai ales elevii aceia mai slabi la învățătură. Avem și programe de educație remedială la nivelul claselor V-VIII, însă marele avantaj este atragarea elevilor, motivarea lor – celor mai slabi la învățătură. Marea provocare a acestui program este atragerea elevilor cu rezultate scăzute”, a mai spus Liviu Scaiba.
„E nevoie de mai multă comunicare la toate nivelurile. Între noi și partenerii cu care intrăm în contact, de la care achiziționăm diferite produse. Între noi și ceilalți directori – s-a constituit și un grup de WhatsApp la nivel național, între noi și echipele din școală”, a adăugat Liviu Scaiba.
„Simplificarea procesului birocratic ar fi binevenită și, de ce nu, ar fi de dorit și o anumită uniformizare la nivelul țării. Am văzut că unele județe au pus accentul pe anumite chestiuni și etape, altele au început invers. Eu înțeleg autonomia școlară, dar totuși trebuia o anumită uniformizare – niște etape bine stabilite, să știm exact ce trebuie să facem”, a mai spus Liviu Scaiba.
Corina Atanasiu: „Banii aceștia sunt pentru ce avem în fișa postului. Asta trebuia să facem și asta trebuie să facem, dar acum avem și bani”
Marcel Bartic: Sunt plătiți cei care se ocupă de managementul implementării acestor proiecte – directori, inspectori, profesori. Există o motivație dincolo de cea didactică?
Corina Atanasiu: „La nivelul inspectoratelor, din ce am înțeles, inspectorii școlari capătă 50% în plus la salariu pentru că au de-a face cu fondurile europene. La nivelul școlilor, însă, directorii nu au neapărat, nu cred că pot fi plătiți și de asemenea și alte cadre didactice care sunt implicate în partea aceasta birocratică nu au cum să fie pltătite și de aici pornesc tot felul de frustrări.
Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că banii aceștia sunt pentru ce avem în fișa postului. Noi asta trebuia să facem și asta trebuie să facem, dar acum avem și bani – aceasta este singura diferență.
Unii dintre profesori sunt plătiți dacă școala nu are resurse, sunt plătiți la plata cu oră”.
Mihaela Cincă – director de școală din România: „Trebuie să ne adaptăm și trebuie să ne pregătim cu tehnologie modernă”
„Cred că mă număr printre fericiți. Acest proiect a constituit o provocare și o oprtunitate de a ajuta copiii. Titlul proiectului nostru este <<Din grijă pentru copii>> și alături de colegii mei din școală, susținuți de comunitatea locală, de Consiliul Local și Inspectoratul Gorj, am reușit să câștigăm acest proiect. Ni-l doream pentru copiii noștri.
Pe lângă orele de remediere, pe lândă dotarea claselor, trăim în secolul vitezei și noi, cadrele didactice, trebuie să ne adaptăm și trebuie să ne pregătim cu tehnologie modernă.
Am cumpărat table inteligente cu diagonală de 70 de inch, laptopuri și dulap pentru încărcarea laptopurilor pentru a nu depinde de cabluri”, a spus Mihaela Cincă la Europa FM.
Urmează o nouă cerere de proiecte în primăvara anului 2023
Întrebată care ar trebui să fie numărul total de școli care să beneficieze de acești bani, Corina Atanasiu a explicat că este vorba de aproximativ 2500 de școli și va urma o nouă cerere de proiecte în primăvara anului curent.
Urmărește întreaga emisiune „Academia Europa FM” aici:
Sursa foto: Europa FM
