La o lună după ce au sosit în București, copiii ucraineni-refugiați de război au primit vestea că vor avea o școală în limba lor. Se întâmplă după ce o profesoară de limba Engheză din Odesa, refugiată și ea în București, a reușit să convingă reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, oficiali din Educație și donatori că elevii ucraineni ajunși în capitala României trebuie să învețe în continuare.
Peste 30.000 de copii ucraineni au rămas în România de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Peste 1.000 sunt deja înscriși la ore.
Școala ucraineană din București va avea nenumărate locații, pe lânga prima pusă la dispoziție de conducerea Colegiului Național Mihai Viteazul, unde învață 227 de copii de școală primară.
Persoana care a reușit să convingă donatorii și autoritățile să contribuie cu bani, materiale și spații este profesoara de Engleză Anastasia Konovalova, refugiată de război din Odessa.
“Nu, nu este o școală privată, va fi o școală gratuită, va avea licență ucraineană, așa că va îndeplini stadardele educaționale. Școala va fi finanțată din ajutoarele în bani primite din toată lumea dar și din România. Câteva organizații neguvernamentale ne vor ajuta cu plata salariilor angajaților”
În Capitală, sunt în acest moment 600 de copii ucraineni pe lista de așteptare deschisă de profesoara Anastasia Konovalova.
“Clasele vor fi în școli de stat. Copiii ucraineni vor merge la ore după ce elevii români termină cursurile, așa cum se întâmplă la Colegiul Național Mihai Viteazul. Copiii ucraineni vor împărți așadar spațiile cu cei români în diferite școli din tot Bucureștiul.”
Anastasia Konovalova mărturisește că deschiderea de noi clase pentru refugiații copii este posibilă și după ce Europa FM a difuzat apelul său la ajutor acum 10 zile:
“Am primit o mulțime de telefoane de la mulți oameni. Așa că aparent, oamenii ascultă mai degrabă radioul decât se uită la televizor. Spun asta pentru că, deși am apărut la multe televiziuni, reacțiile au venit după ce povestea nostră a fost difuzata la radio. Am primit foarte multe ajutoare necesare, multe ghiozdane, Universitatea Politehnică ne-a tipărit manuale ceea ce a fost extraordinar.”
