Gabriela Folcuț – director executiv la Asociația Română a Băncilor – a fost invitata lui Marcel Bartic la emisiunea „Academia Europa FM”. Despre ce fac copiii pe internet, Gabriela Folcuț atrage atenția asupra rolului important pe care îl au părinții în ceea ce privește tipul de conținut la care au acces. Pe lângă nevoia de educație financiară și de educație digitală, copiii au nevoie să vadă în familia proprie exemple demne de urmat, pentru că, pe internet, „ei sunt induși în eroare de anumite informații, de anumite modele”, spune Gabriela Folcuț la Europa FM.
Gabriela Folcuț: Ține și de noi cât de mult le permitem copiilor să aibă acces la aceste informații
Marcel Bartic: Întrebarea serii, mai știți ce fac copiii pe internet? Cum îi ajutăm pe copii, ce le spunem? Știm ce să le spunem?
Gabriela Folcuț: „De la caz la caz. Digitalizarea a devenit tot mai prezentă în viețile noastre în ultimii ani. Este nevoie și pentru noi, adulții, să luăm contact atât cu evoluția, cât și cu metodele prin care putem să ne protejăm de eventuale riscuri și fraude care pot apărea.
E o întrebare foarte bună. Ce fac copiii noștri în ziua de astăzi? Acum, avem mai multe tipologii de copii. Copii care ascultă îndrumările noastre ca și părinți, ca și rude sau profesori. De ce nu? Pentru că sunt și profesori foarte activi în zona asta. Dar este și cealaltă tipologie de copii: dornici să acceadă la o informație, la jocuri mult mai rapid, folosesc, cum ați dat exemplul, cardul părintelui. Aici ține și de noi – cât de mult le permitem să aibă acces la aceste informații, la aceste produse și servicii bancare, care, teoretic, ar trebui să fie strict în proprietatea noastră, a adulților, cu excepția cardurilor pe care le dețin copiii, e adevărat, cu acceptul părintelui până la vârsta de 18 ani”.
Gabriela Folcuț: „Guvernul are pe masă o aprobare pentru strategia națională de educație financiară”
Marcel Bartic: Aveți cumva o strategie prin care toate noțiunile astea, legate de siguranța online a copiilor, noțiuni de educație financiară, cumva să ajungă și pe băncile școlii? Care sunt canalele de comunicare de care dispuneți?
Gabriela Folcuț: „În momentul de față, începând cu anul școlar 2021-2021 a fost introdusă pentru elevii de clasa a VIII-a materia obligatorie de educație financiară. Se numește educație socială. Acolo copiii învață despre bugetul personal, despre economisire, despre card, despre eventuale fraude care se pot produce. Inclusiv despre credite învață acolo – ce e bine să știe, chiar dacă ei nu sunt la vârsta… dar pot să dea mai departe informația celor din familie.
Totodată, elevii de la clasa 0 până la clasa a XII-a pot să aibă, cu sprijinul părinților și al profesorilor, ore de educație financiară opțională.
Guvernul are pe masă o Hotărâre de aprobare pentru Strategia națională de educație financiară. Cel mai probabil, în ședința de Guvern de joi se va aproba această strategie națională de educație financiară, care reprezintă o cărămidă foarte importantă la temelia educației financiare la nivel național”.
Gabriela Folcuț: „Odată ce ai educație generală, dar și educație financiară îți crește bunăstarea economică individuală. Și atunci se dezvoltă România ca și stat”
Gabriela Folcuț: „De ce avem nevoie de educație financiară? Pentru că odată ce ai educație generală, dar și educație financiară îți crește bunăstarea economică individuală. Și atunci se dezvoltă România ca și stat. Această strategie de care vorbesc are trei grupuri țintă: elevii și tinerii până în 25 de ani, adulții și operatorii economici. Pentru fiecare grup țintă sunt gândite programe, există un plan de acțiune care trebuie pus în aplicare. Noi, ca Asociația Română a Băncilor suntem parteneri în elaborarea și implementarea acestei strategii alături de Banca Națională a României, de Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară. Pe zona de educație digitală, încercăm alături de Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) să concepem și să implementăm o serie de programe dedicate copiilor și adulților. Urmează să avem campanii, pe care sperăm să le avizeze CNA pentru mesaje sociale de interes public. Sper ca în scurt timp să introducem o materie de educație digitală cu caracter opțional și, după aceea, la fel cum s-a întâmplat cu educația financiară… și una cu caracter obligatoriu”.
Gabriela Folcuț: Pentru materia obligatorie care se predă la clasa a VIII-a avem un curs gratuit pentru profesori, acreditat la Ministerul Educației
Marcel Bartic: În afară de strategia de care vorbeați mai devreme, în acest moment sunt programe care ajung în școli? Profesorii au acces la cursuri de formare, prin intermediul cărora să le poată spune copiilor cum anume să procedeze în astfel de situații?
Gabriela Folcuț: „Din fericire, da. Pentru materia obligatorie care se predă la clasa a VIII-a avem un curs acreditat la Ministerul Educației. Este realizat de Asociația Română a Băncilor, împreună cu Banca Națională a României, Institutul Bancar Român și Autoritatea de Supraveghere Financiară. Este un curs gratuit pentru profesori, se pot înscrie pe site-ul Institutului Bancar Român, iar profesorii obțin și puncte de credit transferabil în urma acestui curs”.
Gabriela Folcuț, despre ce reprezintă noțiunile de „phishing” și „spoofing”
Marcel Bartic: M-aș fi bucurat să ne povetiți un pic care-i valoarea banilor pentru copii? Că și acesta este un subiect care ar trebui să ne preocupe în egală măsură, cu atât mai mult cu cât aud foarte des printre tineri, printre elevi, dorința asta, aproape obsedantă, de a se îmbogăți. Mi-e teamă că modelele pe care le oferă societatea noastră le oferă la un moment dat cred că devine dominantă în lumea lor și nu știu cum îi putem ajuta. Mă gândeam dacă le oferiți posibilitatea de a se feri de fraude moderne? Phishing sau spoofing. Cum reușiți să șe traduceți copiilor, în așa fel încât să le înțeleagă?
Gabriela Folcuț: „Încercăm prin explicații relativ simple. Spre exemplu, phishingul ar însemna colectarea de date sensibile, date cu caracter personal sau date bancare. E foarte important să protejăm aceste date. Trebuie să știm că niciodată o bancă nu va suna să ceară datele de pe fața sau spatele cardului ori datele de acces la contul bancar. Acesta este phishingul: culegerea de date.
Ați mai rostit spoofingul. E vorba de falsificare. Falsificarea adreselor de e-mail, IP-ului, unui număr de telefon… Ne vine un e-mail care pare a fi de la bancă, spre exemplu. Ni se pare că este un număr de la acea instituție care pretinde că este. Fie de la bancă, dar nu e de acolo. Ajung să ceară date prin care să folosească banii de pe cardul nostru. O clipă de neatenție ne poate aduce în ipostaza în care să dăm aceste date sub impactul unor amenințări și riscul este foarte mare. La fel, datele de acces la internet banking nu se dau niciodată”.
Gabriela Folcuț: Lipsa de educație, în general, este din cauza absenței modelelor care ar conta în societatea românească
Marcel Bartic: Revin la mica mea obsesie legată de cum percepe generația tânără valoarea banului. Varianta pe care o au la îndemână de cele mai multe ori, din nefericire, expunerea asta pe rețelele de socializare, ceea ce îi vulnerabilizează foarte mult. Și e greu să le spui că pentru banii ăștia trebuie să depui un efort. Încerc să îmi dau seama cum ar putea fi un pic mai realiști, să își asume procesul de obținere a unor bani prin mună, efort, pentru că, în momentul de față, ceea ce simt acum e vor repede și cât mai mulți bani.
Gabriela Folcuț: „Acestea sunt modelele din societatea românească pe care le avem în momentul acesta. Din păcate, lipsa de educație sau un nivel scăzut de educație financiară, digitală, educație în general, cultură este din cauza absenței modelelor care ar conta în societatea românească. Tinerii urmăresc, în mod special, rețelele sociale. Nu mai urmăresc TV-ul, în niciun caz presa scrisă sau online, ca să poată să aibă o informație, zic eu, mult mai adecvată. Pentru că în presă există deontologie profesională.
Gabriela Folcuț: Banii nu se obțin foarte ușor. Acolo unde există posibilități pentru obținerea în mod facil a banilor sau câștiguri fabuloase… există și riscuri
Gabriela Folcuț: „Dincolo, pe rețelele sociale, din păcate, nu avem o poliție care să ne ajute să separăm informația corectă de informația mai puțin corectă. Și atunci, ei sunt induși în eroare de anumite informații, de anumite modele. Din păcate, conceptul de <<easy money>> este tratat în momentul de față ca o realitate, ca ceva natural. Și este greșit. Banii nu se obțin foarte ușor. Acolo unde există posibilități pentru obținerea în mod facil a banilor sau câștiguri fabuloase… există și riscuri”.
Marcel Bartic: Știu că printre programele pe care le dezvoltați se numără și cel referitor la siguranța online. În mod special, pentru copii, pentru tineri, un astfel de program este extrem de util, fie că vine sau nu prin școală. Ne puteți da câteva exemple de noțiuni de lucru activități la care copiii au acces prin programul respectiv?
Gabriela Folcuț: „Site-ul sigurantaonline.ro este dedicat atât elevilor, copiilor, cât și adulților și antreprenorilor. Pentru elevi avem cursuri de educație digitală. În primul rând, îl recomand pentru acei părinți care sunt disperați în a-i ține pe copii departe de calculator, de internet. Recomand cursul Dependența de internet. Siguranța Banilor pe internet este un curs dedicat tot copiilor. Avem Protecția Datelor Personale și Prevenirea Pornografiei Infantile. Toate cele patru cursuri se găsesc pe site-ul nostru, sigurantaonline.ro.
Gabriela Folcuț, despre un efect dăunător al folosirii excesive a social media: Copiii devin anxioși, se compară cu ceilalți din perspectivă financiară
Marcel Bartic: Cum îi putem ajuta pe copii în dependența de internet?
Gabriela Folcuț: „În primul rând, trebuie de la început să nu-l lăsăm să își dedice atâta timp internetului. Trebuie să îi creăm o educație suficientă și acțiuni care să îl îndepărteze de prezența non-stop pe canalele de social media. Pentru că la un moment dat devine dăunătoare. Copiii devin anxioși, se compară cu ceilalți din perspectivă financiară, pot ajunge și la o formă de depresie. Pot prezenta și un interes mai scăzut pentru școală. Noi, ca părinți, trebuie să îi ghidăm în a alege acele elemente care să îi ajute. Un sport potrivit, cursuri de pregătire care să îi ajute să se dezvolte. Trebuie să le oferim exemple. Trebuie să le oferim exemplul că noi acasă stăm și citim o carte, pentru că dacă ei nu văd exemple, nu le urmează”.
Urmărește întreaga emisiune „Academia Europa FM” aici:
Sursa foto: Shutterstock
