Salariile angajaților din mediul privat ar putea să scadă odată cu mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.
Măsura e prevăzută în draft-ul proiectului privind impozitarea globală, o schimbare fiscală făcută publică recent de Ministerul Finanțelor.
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, atrage atenția, la Europa FM, că aceste contribuții cumulate (ale angajatului și ale patronului) se apropie, în prezent, de 40%.
În salariul brut menționat în contractele de muncă se regăsesc numai cele ale angajatului, așadar costul patronului este mai mare decât acest brut menționat.
Ionuț Dumitru e oferit un exemplu de calcul. ”Avem un salariu brut – să zicem de 1.000 de lei. Peste acest brut se adaugă contribuțiile angajatorului, în momentul de față. Deci costul total al angajatorului este brutul din contractul pe care-l are cu angajatul plus contribuțiile sale. Ca să ajungă la net, din brut angajatul plătește contribuțiile sale și impozitul pe venit. Raportul: dintr-o mie de lei, să zicem că îi mai rămân 700 de lei net. Însă costul angajatorului este brutul plus contribuțiile angajatorului – să zicem 1.200 de lei. Deci, practic, ca să plătească un net de vreo 700 de lei, angajatorul are un cost total de 1.200, numai că în contractul de muncă, salariul angajatului este, de regulă, acel brut de 1.000”, a spus Ionuț Dumitru.
Așadar, pentru ca un angajat să rămână cu același salariu net e nevoie ca salariul brut din contract să fie modificat. Poate însă statul să oblige firmele să facă acest lucru?
”Ca să rămână același net din această mutare a contribuțiilor de la angajator la angajat (…) ar trebui să crească brutul, adică trebuie pus un salariu mai mare ca să obții același net. Din perspectiva angajatorului, nu ar fi un cost suplimentar. (…) a mai fost o astfel de inițiativă: în propunerea respectivă, pentru a neutraliza impactul, era prevăzută o creștere a brutului – ceea ce e discutabil: dacă poate statul să impună o creștere de salariu brut din contract în mediul privat”, a explicat Ionuț Dumitru.
Să mai spunem, însă, că odată ce angajatul va fi obligat să-și plătească singur contribuțiile sociale, există și unele beneficii: impozitul scade de la 16 la 10 la sută și va fi zero pentru veniturile sub 2 mii de lei, iar contribuția pentru șomaj va fi eliminată.
Impozitul pe gospodărie
Toate aceste prevederi sunt prevăzute într-un draft de proiect al Ministerului de Finanțe.
Guvernul intenţionează să introducă, de la 1 ianuarie 2018, doar două rate de impozitare a veniturilor globale, de 0% pentru venituri lunare de sub 2.000 lei şi de 10% peste acest nivel, iar declaraţiile fiscale vor fi făcute pentru veniturile globale de către consultanţi plătiţi din bani publici.
Guvernul speră ca prin acest nou sistem să lărgească baza de impozitare, deşi legislaţia actuală obligă contribuabilii să declare toate veniturile.
Potrivit ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, ar fi nevoie de aproximativ 35.000 de consultanţi fiscali care să-i ajute pe români să întocmească declaraţiilor fiscale, care ar putea fi plătiţi chiar şi cu 10.000 de lei.
Statul va introduce un plafon de cheltuieli deductibile, pentru care nu se calculează impozit pe venit.
Potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, statul ar putea impune mai multe praguri de deductibilitate, de 20% în cazul veniturilor din chirii – 20% fiind rata cheltuielilor considerate obligatorii pentru realizarea veniturilor din chirii.
