Judecătorii de la Instanța Supremă au respins contestația la executare formulată de social democratul Liviu Dragnea în dosarul Referendumul.
În aceste condiții, liderul PSD rămâne cu sentința de doi ani de închisoare cu suspendare primită în aprilie 2016.
Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestaţia apreciind că aceasta este nefondată.
Decizia de astăzi este definitivă.
Judecătorii au mai dispus ca președintele principalului partid de guvernământ să plătească și 100 de lei cheltuieli de judecată.
Miza acestei decizii era una foarte mare. Dacă judecătorii ar fi admis contestația, atunci s-ar fi reluat apelul – s-ar fi menținut menține prima sentință din dosar și s-ar fi reluat procesul pentru o decizie definitivă. Practic, Liviu Dragnea ar fi beneficiat de prezumția de nevinovăție până la o posibilă sentință definitivă.
De menționat că această sentință l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să fie candidatul PSD pentru funcția de premier după alegerile parlamentare din 2016.
Liderul PSD a recurs la o cale extraordinară de atac în acest caz, motivând că nu s-au respectat procedurile legale privind redactarea hotărârii sentinței definitive: motivarea nu a fost redacatată în 30 de zile de la pronunțare și două judecătoare din complet nu au participat la redactare pentru că s-au pensionat.
Liviu Dragnea se referea la Livia Stanciu, președinta completului care l-a condamnat definitiv, şi la Luminiţa Zglimbea.
La termenul din 10 aprilie, avocații liderului PSD au cerut completului de judecători să admită contestația. Cum era de așteptat, procurorul DNA a cerut respingerea contestației.
Ce au invocat avocații liderului PSD
La termenul din 10 aprilie, avocații lui Liviu Dragnea au formulat mai multe solicitări către instanță.
– Să verifice numele magistratului asistent care a primit dosarul Referendumul pentru a se stabili în ce condiții a fost redactată motivarea sentinței de condamnare. Unul dintre avocați a susținut că pe ultima pagină a hotărârii nu apare și numele celui care a redactat motivarea. Totodată, a susținut avocatul, nu apare nici data redactării, iar în aceste condiții nu ar exista o decizie definitivă.
– Unul dintre avocați a cerut și o expertiză informatică asupra computerelor de la Instanța Supremă, pentru a se verifica de pe ce calculator s-a făcut redactarea motivării în dosarul “Referendumul”.
– Avocatul a mai cerut să fie trimisă și o adresă la arhiva Instanței Supreme pentru a se vedea planificarea judecătorilor și data la care dosarul lui Liviu Dragnea a ajuns în arhivă.
– Printr-o altă adresă la Consiliul Superior al Magistraturii, avocații liderului PSD au cerut o copie de pe cererea de pensionare a fostelor judecătoare Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea, care au făcut parte din completul care a dat sentința definitivă în dosar. Ambele judecătoare s-au pensionat după pronunţarea sentinței.
Procurorul DNA a declarat că solicitările avocaților nu au legătură cu motivele contestaţiei la executare depuse de Liviu Dragnea. Ulterior, judecătorii au respins cererile avocaților.
– Tot avocații le-au spus judecătorilor că motivarea sentinței trebuia redactată în 30 de zile de la pronunțarea sentinței. (Liviu Dragnea fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016, iar motivarea a fost publicată în februarie 2017)
– Avocații au precizat că nu invocă lipsa semnăturii judecătoarei Livia Stanciu de pe motivare, ci absența sa totată la redactarea motivării – pentru că, în februarie 2017, la redactarea motivării Livia Stanciu era deja la pensie.
Contestația, formulată de Liviu Dragnea la începutul lunii februarie
Avocații lui Liviu Dragnea au depus o contestație la executare în dosarul Referendumul la Tribunalul București pe 3 februarie. Câteva zile mai târziu, pe 8 februarie, a apărut și motivarea sentinței definitive. Pe 15 februarie, Tribunalul București a trimis dosarul la Instanța Supremă.
În data de 7 martie, Instanța Supremă a trimis la Completul de cinci judecători contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea. Tot în luna martie, președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea, venea cu o lămurire în urma acuzațiilor lui Liviu Dragnea la adresa Liviei Stanciu că nu a semnat motivarea.
Cristina Tarcea declara că există o prevedere a Codului de procedură penală potrivit căreia preşedintele instanţei poate semna, în locul preşedintelui completului, o condamnare, dacă cel din urmă nu poate semna. “E o dispoziţie legală veche”, a spus președinta Instanței Supreme.
Ce se spune în motivare
Între altele, în motivarea sentinței definitive se arăta că pedeapsa de doi ani cu suspendare este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului. Tot în motivare se precizează că, din probele administrare, rezultă că Liviu Dragnea a acționat cu intenție directă.
“Îndemnul explicit la folosirea unor acţiuni ilicite şi faptul că indicaţiile transmise prin mesajele tip SMS şi, respectiv, prin instrucţiunile conţinute de adresa nr. 687/SG din 13 iulie 2013 au fost neechivoce, având valoarea unor ordine ce trebuiau executate de reprezentanţii din teritoriu ai PSD, au format convingerea instanţei că apelantul a acţionat cu intenţie directă”, au scris judecătorii.
Judecătorii au precizat în motivare că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă “pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare”.
Condamnarea și acuzațiile DNA
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv în dosarul Referendumul, în 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare. A fost găsit vinovat pentru fraude la referendumul din 20 iulie 2012 privind demiterea președintelui Traian Băsescu.
Procurorii DNA au susținut că Liviu Dragnea, la acea vreme secretar general al PSD, “a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Anchetatorii l-au acuzat pe Liviu Dragnea că a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă, pentru a frauda rezultatele privind participarea la vot. Pe lângă liderul PSD, au mai fost condamnate în acest dosar alte 26 de persoane.
