Alina Bârgăoanu, profesor universitar și specialist în identificarea fake news, a fost invitata lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” de la Europa FM. Consumul de insecte, subiectul controversat al momentului: care este adevărul din spatele acestei narațiuni? Explicația vine de la Alina Bârgăoanu.
Profesorul Universitar Alina Bârgăoanu a explicat la Europa FM că preocupările Comisiei Europene și a lumilor occidentale de a diversifica sursele alimentare sunt mai vechi, existând o inițiativă foarte concretă care se numește „De la fermă la cosumator”. Această inițiativă face parte din strategia privind neutralitatea climatică.
Ce înseamnă această strategie?
„Își propune înjumătățirea utilizării pesticidelor, creșterea suprafețelor de teren care sunt destinate agriculturii ecologice”, a spus Alina Bârgăoanu.
„Demersuri care se adresează unor probleme dramatice referitoare la efectele schimbărilor climatice”, a adăugat Alina Bârgăoanu.
Autorizarea vânzării greierilor de casă de către Comisia Europeană
Alina Bârgăoanu: „În februarie 2022, Comisia Europeană a autorizat vânzarea greierilor de casă după ce s-a primit o certificare din partea Agenției Europene privind Siguranța Alimentară. Certificare potrivit căreia această insectă nu prezintă pericole pentru consumul uman”.
Tudor Mușat: Asta nu înseamnă că a scos de pe rafturi făina de grâu și au spus <<de mâine consumați făină de greiere>>.
Alina Bârgăoanu: „Exact. Deci până acum faptele sunt foarte seci. Și preocuparea era într-adevăr diversificarea surselor de alimentație, reducerea consumului de pesticide, agricultura ecologică. Interesant este că aceste lucruri nu au fost tematizate imediat ce au fost decise la nivelul Comisiei Europene, ci aceste interpretări pe care le-ați menționat referitoate la obligativitatea de a mânca insecte, de la faptul că Uniunea Europeană nu ne va mai lăsa să mâncăm sarmale au apărut, potrivit observațiilor mele, în luna august.
Sunteți jurnalist și știți că luna august este luna mai seacă din punctul de vedere al evenimentelor și atunci probabil că – încă o dată, nu știu breasla jurnaliștilor, dar îmi pot imagina că au zis Domnule nu prea sunt subiecte și atunci despre ce să scriem”.
Interpretarea informației în direcția obligativității de a mânca insecte a ajuns într-un tip de mainstream în august. Ea circula în online de ceva timp
Tudor Mușat: Dar e interesant că totuși nu jurnaliștii au făcut mare tema asta, ci anumiți vectori de influență.
Alina Bârgăoanu: „Aceste interpretări că UE ne va obliga să mâncăm insecte circulă în spațiul online de ceva timp, dar în luna august ele au ajuns într-un tip de mainstream pentru că au fost preluate aceste interpretări de figuri publice și după aceea au pătruns și în mass-media mainstream și aici sper să nu par așa foarte pesimistă, dar după părerea mea, în momentul în care dezinformarea este preluată de către figuri publice și pătrunde în mass-media mainstream este foarte greu, dacă nu chiar imposibil de combătut. Haideți să nu mergem pe imposibil, dar foarte greu de combătut. Și atunci au apărut interpretări pe care vă rog să-mi permiteți să le citesc:
<<I-a obligat să mănânce insecte la școală>>;
<<Îndoctrinarea celor mici în marea resetare alimentară>>;
S-au făcut comparații între așa-pretinsa <<marea resetare alimentară>> și <<marea resetare sexuală>>. Adică <<așa cum copiii vor fi îndoctrinați să adopte ideologia LGBT, în același fel copiii sunt îndoctrinați în acest moment în școli să mănâce greieri>>”.
Au început să compare consumul de greieri cu vaccinarea
Retorica a escaladat, după părerea mea, sau au început să se facă diverse comparații între vaccin și consumul de greieri: <<La fel cum ne-au obligat să ne vaccinăm, așa ne vor obliga să mâncăm și greieri>>. S-a încercat activarea atitudinilor negative referitoare la vaccinare.
Lucrurile care pe mine m-au alarmat cel mai mult și mi-au stârnit semne de întrebare sunt reprezentate de faptul că discuția se duce într-o zonă de competiție nu politică, ci gepolitică – este o postare de genul că este momentul să ieșim din aceste alianțe toxice – RO-EXIT – atât din UE, cât și din NATO”.
Scopul final? RO-EXIT, ieșirea din alianțele „toxice”: Uniunea Europeană și NATO
Tudor Mușat: Deci aici voiam să ajungem.
Alina Bârgăoanu: „Exact”.
Tudor Mușat: Cineva care construiește un astfel de fake news, pleacă de la o bucățică de adevăr că există o preocupare, dar nu există nicio obligație. De ce ar face asta?
Alina Bârgăoanu: „Până la urmă, ceea ce se cheamă narațiune strategică – adică interpretarea a acestor informații parțial distorsionate – de fapt marea narațiune strategică care s-a dorit a fi promovată este că de fapt UE ne dorește răul și că UE vrea să ne schimbe stilul nostru de viață, atacă modul nostru tradițional, atacă obiceiurile alimentare. Și acest apel la acțiune – să ieșim din aceste alianțe toxice. Exemplul pe care vi l-am dat nu este singular: este vorba despre postări cât se poate de frecvente, la vedere, care încep să aibă tracțiune în spațiul public”.
Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:
Sursa foto: Europa FM
Citește și: FINLANDA: A fost lansat un sortiment de pâine cu greieri zdrobiți
