Fundația Conservation Carpathia anunţă că 28 de zimbri s-au adaptat în sălbăticie, la mediul natural din Munţii Făgăraş, la 3 ani de la startul programului de reintroducere a acestor animale în zonă.
“Misiunea de a reface de la zero populaţia de zimbri în zona Munţilor Făgăraş a început cu eliberarea a 8 exemplare aduse din Germania şi Polonia. Ulterior am adus din Suedia, Marea Britanie şi din rezervaţiile Vama Buzăului şi Vânători Neamţ. Iniţial animalele au fost găzduite în ţarcurile de carantină şi de aclimatizare, iar din primăvara anului 2020 se bucură de habitatul natural propice din Munţii Făgăraş. Un criteriu important în selecţia exemplarelor îl reprezintă analiza pedigreeului, pentru a evita apariţia fenomenului de consangvinizare”, spune Adrian Aldea, biolog și manager în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.
Considerat de experţi cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul este o specie-cheie pentru menţinerea zonelor cu natură sălbatică şi a peisajului mozaicat. În trecut, el ocupa vestul, centrul şi sud-vestul Europei şi reprezenta un simbol al puterii. Cauzele care au dus la diminuarea populaţiei sunt exploatările forestiere, vânarea excesivă, braconajul, competiţia cu animalele domestice şi distrugerea habitatelor naturale.
“Cu mare efort”, România a redevenit după 2012 una din cele 9 ţări europene în care zimbri trăiesc în zone sălbatice. Din 2020 acest lucru a devenit realitate şi în Munţii Făgăraş.
“Dispărut şi din zona Carpaţilor româneşti, acum mai bine de 200 de ani, din cauza vânătorii excesive, zimbrul a fost reintrodus cu succes în alte câteva zone din ţară, specia adaptându-se bine în libertate în Parcul Natural Vânători Neamţ, la Armeniş (Caraş-Severin) sau în judeţul Hunedoara”, arată ONG-ul.
Ţinta finală a proiectului de reintroducere în Munţii Făgăraş este eliberarea a 75 de exemplare, până la jumătatea anului 2024. Pe măsură ce prezenţa zimbrilor va fi constantă în ecosistem, schimbările de mediu vor fi şi ele mult mai vizibile: fauna va fi reintregită, iar poienile vor fi menţinute prin păşunatul lor.
“Pentru fiecare zonă de reintroducere avem câte o echipă de rangeri angajaţi din comunităţile locale care monitorizează evoluţia grupurilor. Observaţiile sunt cu frecvenţă zilnică, fie în mod direct prin deplasări în teren, fie prin analiza informaţiilor furnizate de colarele GPS şi de camerele de monitorizare cu senzor de mişcare. Monitorizăm şi pentru a ne asigura că grupurile de zimbri nu vor avea tendinţa să se apropie de comunităţi. Ne-am bucurat să constatăm că în fiecare an au aparut viţei, semn că specia se adaptează la noile condiţii de viaţă. Acum sunt trei pui. Au fost 5…”, a declarat Călin Şerban, specialist proiect reintroducere zimbri Fundaţia Conservation Carpathia.
Potrivit ONG-ului, zimbrul are o influenţă benefică asupra naturii. Acesta produce multiple beneficii habitatului şi, în aceeaşi măsură, este iubit şi preţuit de oameni, fiind un animal paşnic. Mamifer cu o puternică prezenţă în folclorul şi în istoria românilor, el reprezintă şi un potenţial economic, prin rolul pe care îl are în dezvoltarea turistică a zonelor adiacente sau de dezvoltare a unui brand local pentru anumite produse.
“În semn de mândrie locală pentru reintroducerea speciei, autorităţile din comuna Lereşti, comunitate aflată la poalele Făgăraşilor, au decis ca echipa locală de fotbal să poarte zimbrul pe echipamentul de competiţie”, precizează Marian Toader, primarul comunei Lereşti, Argeş.
Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa, putând ajunge până la 800-1.000 kg. Femela zimbru este mai mică, având o greutate de 320-540 kg. Acesta este un animal de turmă, care poate alerga cu o viteză de până la 60km/oră. Grupurile au, în general, 15-20 de indivizi şi sunt conduse de o femelă lider, în timp ce masculii adulţi devin fie solitari, fie formează grupuri de burlaci de mai mulţi indivizi. Masculii se alătură grupurilor în perioada de împerechere şi stau împreună până la 6 zile. Femelele se împerechează la fiecare doi ani, iar perioada de gestaţie ţine, în medie, 9 luni. Puii se nasc, de obicei, primăvara, în mai sau iunie. O femelă zimbru poate da naştere la circa 9 pui pe durata vieţii.
Programul de populare cu zimbri din Munţii Făgăraş se realizează în cadrul proiectului “Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi,
România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare, care să permită refacerea proceselor naturale şi crearea de beneficii comunităţilor locale din zona Munţilor Făgăraş.
Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia cu partenerii între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Endangered Landscapes Programme şi din partea Comisiei Europene prin programul LIFE.
FOTO: Conservation Carpathia / Călin Șerban
