Toată conducere executivă a CFR Marfă, în frunte cu fostul director general Mihuţ Crăciun, ar fi implicată în gruparea infracţională vizată de percheziţiile care au loc, miercuri dimineaţă, în Bucureşti şi în nouă judeţe, spun procurorii DIICOT.
Oamenii legii spun că membrii grupului infracțional vindeau societăților de fier vechi vagoane la prețuri subevaluate. Acestea sunt realizate dintr-un oțel special, de foarte bună calitate dar el erau vândute pe post de fier. Diferența de bani era introdusă într-un circuit financiar complex și ajungea în cele din urmă în buzunarele angajaților cfr marfă dar și la firmele implicate în acesta afacere.
Membrii grupării sunt bănuiți că ar fi subevaluat bunurile din patrimoniul societății, cu prilejul operațiunilor de vânzare-cumpărare a 2.450 de vagoane destinate casării, facilitând astfel traficarea în folosul unei firme de colectare a deșeurilor feroase din Călărași a diferenței rezultate între valoarea reală și cea subevaluată a bunurilor casate.
Subevaluarea s-a efectuat prin ofertarea pe Bursa de Mărfuri București, în baza unei proceduri de licitație deschisă a 2.450 de vagoane pe roți, la preț de fier vechi, deși, în conformitate cu standardele în materie, deșeurile metalice provenite din casarea materialului rulant se încadrau în categoria “deșeu fier vechi greu” și “deșeu fier vechi special” (oțel), categorii de deșeuri cu o valoare de piață net superioară.
Prețul de achiziție a fost de 120 de euro per tona de fier vechi, în condițiile în care prețul mediu practicat pentru “deșeu fier vechi greu” era de 175,88 euro per tonă, iar pentru “deșeu fier vechi special” (oțel) era de 218,90 euro per tonă.
Astfel, cei în cauză ar fi realizat practic o subevaluare a bunurilor cu 82,42% în cazul “deșeurilor fier vechi special” (oțel) și cu 46,56% în cazul “deșeurilor fier vechi greu”, potrivit IGPR.
Prejudiciul cauzat societății de transport prin activitatea infracțională este de 6.313.748 de euro.
Potrivit DIICOT, primul nivel al grupului infracţional organizat a fost constituit din conducerea executivă a societăţii S.N.T.F. MARFĂ ”C.F.R. MARFĂ” S.A, compusă din directorul general Mihuţ Constantin Crăciun, directorul operaţiuni dezvoltare Daniel Ciobanu, directorul Departamentului Vânzări-Trafic Eugen Tudor, directorul economic-financiar Pavel Bărculeţ, managerul juridic Silviu Valeriu Costea, directorul Trafic Constantin Alupoaie, directorul vagoane Florin Enache, şeful Biroului Urmărire Contracte Mariana Căpăţână şi şeful Serviciului Exploatare Vagoane George Niculescu.
Aceştia au iniţiat vânzarea la Bursa de mărfuri a celor 2450 de vagoane la preţ de fier vechi, prin subevaluarea lor şi obţinerea unui preţ mai mic decât valoarea reală, mai spune DIICOT.
În acest dosar, miercuri dimineaţă au loc 63 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Prahova, Mehedinţi, Călăraşi, Arad, Teleorman şi Dâmboviţa şi ar urma să fie duse la asudieri 40 de persoane suspectate de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals.
Prejudiciul în acest dosar depăşeşte 6,3 milioane de euro.
Reacția CFR Marfă
CFR Marfă a anunțat într-un comunicat de presă că acele 2.450 de vagoane care fac obiectul dosarului DIICOT îndeplinesc condiţiile de casare şi care nu mai sunt funcţionale.
Consiliul de administraţie al CFR Marfă va lua o decizie referitoare la numirea unei conduceri interimare, a anunțat compania.
”Contractul de vânzare-cumpărare care face obiectul dosarului anchetat de DIICOT are ca obiect valorificarea prin vânzare a fierului vechi provenit din tăierea a 2450 de vagoane de marfă care îndeplinesc condiţiile de casare şi care nu mai prezintă utilitate funcţională în condiţiile concrete ale activităţii proprii”, se arată în comunicat.
În contextul în care, la sediile centrale şi teritoriale ale companiei au loc percheziţii şi audieri, fiind o anchetă în curs de desfăşurare, reprezentanţii CFR Marfă au anunţat că ”nu pot face alte declaraţii referitoare la acest subiect”.
CFR Marfă a avut pierderi în fiecare an din 2008 până în prezent, cel mai slab rezultat fiind înregistrat în 2009, cu o pierdere de 535 milioane lei. În 2015, afacerile companiei au scăzut cu 13%, până la 800 milioane lei, de la 918,8 milioane lei în 2014.
