Cercetătoarea americană Frances H. Arnold şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă George P. Smith (SUA) şi Gregory P. Winter (Marea Britanie) au fost desemnaţi câştigătorii Premiului Nobel pentru Chimie în sezonul din 2018 al acestor prestigioase distincţii, ei fiind recompensaţi ”pentru o revoluţie bazată pe evoluţie”, după cum a anunţat miercuri Academia Regală de Ştiinţe din Suedia, relatează Agerpres.
Frances H. Arnold va primi o jumătate din premiul în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari), cealaltă jumătate revenind echipei formate din George P. Smith and Sir Gregory P. Winter.
După anunţarea numelor câştigătorilor, Göran K. Hansson, secretar general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, a confirmat că atât Arnold cât şi coleaureaţii George P Smith şi Gregory P. Winter au fost informaţi despre decizia instituţiei, relatează DPA.
”Toţi au fost foarte bucuroşi şi entuziasmaţi” şi s-au arătat ”fericiţi să împartă premiile cu ceilalţi colegi”, a dezvăluit Hansson reporterilor prezenţi în sală. ”Au fost foarte încântaţi”, a precizat el.
Frances H. Arnold este a doua femeie care câştigă în acest an o distincţie Nobel, după Donna Strickland din Canada, care a obţinut marţi premiul Nobel pentru Fizică.
Totodată, Arnold devine a cincea femeie declarată câştigătoare a Premiul Nobel pentru Chimie, acordat pentru prima oară în 1901, după Marie Curie (1911), Irene Joliot-Curie (1935), Dorothy Crowfoot Hodgkin (1964) şi Ada E. Yonath (2009), conform nobelprize.org.
Laureaţii din acest an ai Premiului Nobel pentru Chimie au ”preluat controlul evoluţiei şi au utilizat aceleaşi principii – modificarea genetică şi selecţia – pentru dezvoltarea unor proteine ce rezolvă problemele de natură chimică ale omenirii”, notează Comitetul Nobel.
Metodele concepute de laureaţii din acest an sunt în prezent dezvoltate pe plan internaţional într-o varietate de domenii, ”pentru o industrie chimică mai prietenoasă cu mediul, pentru obţinerea de noi tipuri de materiale”, dar şi în producţia de biocombustibili sustenabili şi ”pentru scăderea numărului de îmbolnăviri şi salvarea vieţii”, menţionează sursa citată.
Frances Arnold a condus ”prima evoluţie controlată a enzimelor, proteine ce catalizează reacţiile chimice”, potrivit Comitetului Nobel. Enzimele produse prin evoluţia controlată sunt utilizate în prezent în procesul de producţie din diverse domenii, de la obţinerea de biocombustibili la industria farmaceutică.
Laureatul George Smith a dezvoltat o metodă în care un microorganism bacteriofag – un virus care infectează bacteriile – poate fi utilizat pentru a dezvolta noi proteine. Sir Gregory Winter a utilizat această tehnică pentru obţinerea de noi produse farmaceutice. În prezent, metoda a contribuit la producţia de anticorpi ce pot neutraliza toxine, pot contracara boli autoimune şi pot contribui la vindecarea metastazelor.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor Jacques Dubochet de la Universitatea din Lausanne, Elveţia, Joachim Frank de la Universitatea Columbia, New York, SUA, şi Briton Richard Henderson de la Laboratorul de Biologie Moleculară de la Cambridge, Marea Britanie, “pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice (cryo-EM) pentru determinarea structurii moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluţie”, conform Comitetului Nobel.
Sezonul din 2018 al prestigioaselor distincţii s-a deschis luni, odată cu anunţarea laureaţilor Premiului Nobel pentru Medicină. Cercetătorul american James P. Allison şi omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo au fost desemnaţi câştigători datorită descoperirii unor noi terapii împotriva cancerului.
Marţi, cercetătorul american Arthur Ashkin şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă Gérard Mourou (Franţa, SUA) şi Donna Strickland (Canada) au primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru ”invenţii revoluţionare” în domeniul laserelor, care ”deschid calea către zone neexplorate ale cercetării şi către o multitudine de aplicaţii industriale şi medicale”, potrivit Academiei Regale de Ştiinţă din Suedia.
Donna Strickland a devenit marţi cea de-a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică. Dintre cei 189 de oameni de ştiinţă care au primit până în acest an prestigioasa distincţie doar două au fost femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer.
Premiul Nobel pentru Pace va fi anunţat vineri, 5 octombrie, iar numele câştigătorului Premiului Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel va fi dezvăluit luni, 8 octombrie.
Premiul Nobel pentru Literatură nu va fi atribuit în 2018, pentru prima dată după aproape 70 de ani, şi va fi anunţat anul viitor în acelaşi timp cu numele laureatului din 2019. Academia Suedeză, instituţia care îl decernează, afectată profund de un scandal ce vizează agresiuni sexuale, asociate mişcării #MeToo, a decis să amâne decernarea premiului cu un an, pentru a avea timp să se reformeze şi să îi înlocuiască pe membrii ei demisionari.
Anul acesta, fiecare premiu valorează 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari). Suma va fi împărţită dacă vor exista mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Primele Premii Nobel au fost decernate la 10 decembrie 1901, la Stockholm, pentru Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace.
Începând cu distincţia acordată în 1901 lui Jacobus H. van’t Hoff, pentru descoperirile privind legile dinamicii chimice şi a presiunii osmotice în soluţii, Premiul Nobel pentru Chimie a reflectat realizările ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent.
Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.
Celor cinci discipline alese de Alfred Nobel – Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace – li s-a adăugat în 1969 şi cel pentru Economie, instituit cu ocazia Centenarului Băncii Naţionale a Suediei, fiind subvenţionat de către aceasta.
Potrivit tradiţiei anuale, Premiile Nobel vor fi înmânate la 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel
