Cel mult 19 grade Celsius iarna și 25 de grade Celsius vara – aceasta ar trebui să fie temperatura în instituțiile publice. Așa propune Comisia Europeană, care speră ca proiectul să fie pus în aplicare în toate statele membre ale Uniunii, pentru a reduce consumul de gaze și curent electric. Specialiștii atrag însă atenția că o astfel de măsură va fi greu de pus în practică.
Va fi greu de verificat dacă în fiecare instituție publică se repectă temperatura maximă de 19 grade Celsius iarna și 25 de grade Celsius pe timpul verii, spune la Europa FM, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
Dumitru Chisăliță: „Cea mai mare problemă este cum pui în practică un astfel de proiect”
„Teoretic, proiectul poate să aducă economii importante la consumul de gaze naturale iarna și consumul de energie electrică vara. Cea mai mare problemă este cum pui în practică un astfel de proiect. Orice lege trebuie să aibă și un caracter de monitorizare, de evidențiere a eventualelor abateri și sancționarea celor care creează aceste abateri. Este foarte dificil, din punctul meu de vedere, să deruleze o astfel de activitate”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Dumitru Chisăliță: Modul în care se resimte temperatura într-o clădire depinde de tipul construcției
Dumitru Chisăliță atrage atenția că modul în care se resimte temperatura într-o clădire depinde de tipul construcției. Clădirile din cărămidă au pereții calzi, iar cele din beton, pereți reci.
„O construcție, de exemplu, care este realizată cu pereți calzi, dacă are o temperatură de 19 grade Celsius înseamnă un element destul de mare de confort. Pentru o clădire care este construită cu pereți reci, 19 grade Celsius înseamnă de fapt un fel de peșteră pentru cei care stau în interiorul acelei clădiri”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Virgil Popescu: „Cea mai mare pierdere energetică în România este în clădirile publice”
Ministrul Energiei, Virgil Popescu a spus, într-o emisiune la Digi 24 că e nevoie de investiții în reabilitare termică, în condițiile în care multe dintre clădirile în care funcționează instituții publice au pierderi mari de căldură.
„Cea mai mare pierdere energetică în România este în clădirile publice. Există foarte mulți bani, foarte multe fonduri europene date către îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice. Se pierde foarte multă energie în clădirile publice”, a explicat Virgil Popescu.
Până să se ajungă la investiții în reabilitare termică, e nevoie ca fiecare dintre noi să conștientizeze că ne aflăm într-o perioadă dificilă și trebuie să facem economii, spune Dumitru Chisăliță.
El crede că pentru a impune o temperatură anume într-o clădire, ar trebui să se țină cont de tipul construcției, tipul activității celor care lucrează în acea clădire și chiar de vârsta și comportamentul oamenilor.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: Comisia Europeană dă în judecată Ungaria din cauza legii LGBTQ
