Comisia Europeană a lansat astăzi o procedură de infringement împotriva României pentru că impune marilor comercianţi cu amănuntul să achiziţioneze cel puţin 51% din produse alimentare şi agricole de la producătorii locali, ceea ce contravine legislaţiei UE referitoare la libera circulaţie a bunurilor.
Executivul UE a decis să trimită scrisori de întârziere României şi Ungariei, pe motiv că normele lor naţionale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole şi alimentare contravin legislaţiei UE.
În România, marilor comercianţi cu amănuntul li se cere să achiziţioneze cel puţin 51% din produse alimentare şi agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulaţie a mărfurilor.
Aceeaşi lege – adoptată anul trecut în iunie de Parlament, obligă supermaketurile să vândă produse autohtone în proporție de peste 51%, dar, totodată, și să promoveze produsele de origine română. Astfel, comercianților le-a fost limitată libertatea și dreptul de a-și alege produsele pe care le oferă.
Restrictionarea acestor libertăți este permisă de legislația europeană doar în anumite situații, când trebuie protejat un interes public major precum sănătatea publică.
În conformitate cu dreptul UE, restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puţin restrictive.
Comisia Europeană a declanșat procedura de sancționare și în cazul Ungariei, unde o lege nouă obligă comercianții cu amănuntul să aplice aceleași marje de profit pentru produsele agricole și alimentare interne și pentru cele importate, în ciuda faptului că prețul produselor importate este condiționat de fluctuații ale cursului de schimb valutar.
Nici România, nici Ungaria nu au furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate. Autoritatile din cele două țări au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. Dacă răspunsurile nu vor fi convingătoare, Comisia poate da în judecată cele două țări.
Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un astfel de obstacol ar încălca principiul liberei circulaţii a mărfurilor.
Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naţionale sunt justificate şi proporţionale.
Autorităţile ungare şi române au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.
