Comisia Europeană a adoptat marți, 22 noiembrie 2022, cel mai recent raport ce privește măsurile luate de România pentru a-și îndeplini angajamentele în contextul reformei sistemului judiciar, dar și măsurile luate pentru lupta împotriva corupției în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare – MCV. Raportul expune un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandările restante și îndeplinirea obiectivelor de referință din cadrul MCV, de la raportul din iunie 2021. Decizia finală în acest context se află în mâinile Consiliul European.
„Raportul ia act în mod pozitiv de eforturile semnificative depuse de România pentru a aplica toate recomandările prin noi acte legislative, politici și instrumente de consolidae a sistemului judiciar și de combatere a corupției.
Comisia concluzionează că progresele înregistrate de România sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare la momentul aderării sale la Uniunea Europeană; toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.
De asemenea, evaluarea ia în considerare și evoluția statului de drept în Uniunea Europeană, în special angajamentul deplin al României în ciclul de raportare privind statul de drept.
De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza sau raporta cu privire la România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dar monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept – The Rule of Law”, transmite Comisia Europeană.
Progresele realizate în contextul reformei statului de drept și lupta împotriva corupției
„Printre reformele importante se numără legile Justiției adoptate recent și o nouă strategie de dezvoltare a sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de alua în considerare, în cea mai mare măsură, avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile Justiției și, în general, în cazul în care sunt necesare acțiuni suplimentare.
În ceea ce privește lupta împotriva corupției, instituțiile statului își unesc forțele pentru a aplica o nouă strategie națională anti-corupție – pentru anii 2021 și 2022 a existat un bilanț pozitiv în ceea ce privește eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel înalt.
Parlamentul a îmbunătățit procedura ce privește ridicarea imunității politice, iar instituțiile românești responsabile de aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese – precum și de gestionarea și recuperarea bunurilor infracționale – au funcționat în mod eficient.
România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea Codurilor Penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizrea acestor reforme importante reprezintă etape importante în cadrul Planului de Redresare și Reziliență al româniei, iar Comisia va continua să coopereze cu românia pentru ca acestea să fie realizate cu succes, în conformitate cu legislația Uniunii Europene, dar și cu standardele internaționale anticorupție.
Este important pentru Romnia să-și continue eforturile în mod consecvent pentru a transpune în legislație concretă angjamentele rămase în raport, în cadrul ciclului anual al Raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law Report”, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.
Etapele următoare
„Aplicarea efectivă a angajamentelor asumate de România și continuarea în ritm pozitiv a reformelor asigură faptul că progresele înregistrate sunt durabile și ireversibile, permițând încheierea cu succes a Mecanismului de Cooperare și Monitorizare.
Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va lua în considerare observațiile Consiliului, precum și observațiile realizate de Parlamentul European. Comisia Europeană va reveni asupra acestei chestiuni – atât în cazul Bulgariei, cât și în cazul României – lunile următoare.
Ciclul anual al raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law – va permite Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a multor reforme convenite, cum ar fi noul regim în urma desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din cadrul sistemului Judiciar – SIIJ, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică, impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.
Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste aspecte au făcut deja obiectul unor recomandări în ultimul raport privind statul de drept și, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte din procesul de monitorizare întreprins de Comisie în urma recomandărilor.
Obiectivele României în cadrul mecanismului de Redresare și de Reziliență, precum și alte oportunități de asistență în cadrul altor programe relevante ale Uniunii Europene, în special Instrumentul de asistență tehnică, vor contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că reformele în curs de desfășurare, cum ar fi cele referitoare la Codurile Penale, acoperă lacunele existente în legislație și consolidează eficacitatea luptei împotriva corupției”, transmite Comisia Europeană.
Background
„Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit în momentul aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, ca o măsură tranzitorie pentru a facilita eforturile continue ale României de reformare a sistemului judiciar și de intensificare a luptei împotriva corupției.
Acesta reprezintă un angajament comun al României și al Uniunii Europene. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și după cum au subliniat Consiliul și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință aplicabile României sunt îndeplinite în mod satisfăcător.
În cadrul MCV, începând din 2007, se desfășoară activități de încurajare și de monitorizare a procesului de reformă, pe baza obiectivelor de referință. În ianuarie 2017, Comisia a întreprins o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de funcționare a mecanismului, care a oferit o imagine clară a progreselor semnificative înregistrate.
Comisia a prezentat 12 recomandări specifice care, dacă vor fi îndeplinite în mod ireversibil, ar fi suficiente pentru a pune capăt procesului MCV. De atunci, Comisia a efectuat alte 4 evaluări ale progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. Rapoartele din perioada 2017-2019 au fost caracterizate de o diminuare a impulsului de reformă și a fost necesară formularea a 8 recomandări suplimentare.
În raportul din iunie 2021, Comisia a reușit să marcheze progrese substanțiale în ceea ce privește toate obiectivele de referință ale MCV. Comisia a remarcat un impuls puternic reînnoit pentru a reforma și a repara regresul din perioada 2017-2019, multe recomandări fiind pe cale de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.
De atunci, au fost luate noi măsuri pozitive, cum se detaliază în raportul din 2022, care a concluzionat că România a înregistrat progrese suficiente în îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.
Un MCV a fost instituit, de asemenea, la aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, pentru a monitoriza progresele înregistrate în domeniile reformei judiciare, corupției și criminalității organizate.
Raportul MCV din octombrie 2019 a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător restul recomandărilor MCV, că Bulgaria a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată și nici nu mai face obiectul unor rapoarte în cadrul MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual privind statul de drept și, mai concret, în raportul anual al Comisiei privind statul de drept – The Rule of Law”, a conchis Comisia Europeană.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: Surse: Comisia Europeană cere ridicarea MCV pentru România
