După ani de discuții considerate tabu sau delicate, salariul minim în Uniunea Europeană începe să devină realitate. Comisia de Muncă a Parlamentului Uniunii Europene a votat că acesta nu poate fi mai mic de 60% din salariul mediu al unui stat. Statele membre, deci inclusiv România, trebuie să prezinte acum Bruxellesului propuneri și un calendar de implementare a viitoarei legi a Uniunii.
A fost nevoie de 45 de runde de negocieri între instituțiile implicate pentru ca salariul minim să devină în sfârșit, proiect de lege. Eurodeputata Corina Crețu a votat în Comisia de Muncă pentru instituirea acestui venit minim în statele Uniunii.
„Toate studiile arată că există oameni care lucrează din greu 40 de ore pe săptămână, dar cu toate acestea nu-și pot plăti din salariu chiriile, mâncarea și îmbrăcămintea, adică chestiunile de bază pentru viața de zi cu zi. Și această directivă spune clar că toți lucrătorii merită o viață decentă și o plată corectă”, a spus eurodeputata Corina Crețu.
Așadar, eurodeputații spun că salariul minim brut nu poate fi mai mic de 60% din cel mediu brut pe economie.
„Acest lucru se aplică tuturor lucrătorilor care sunt finanțați din bani publici și din companii, iar statele membre alături de partenerii sociali, alături de sindicate, trebuie să vină cu un plan național cu măsuri concrete și un calendar care să arate cum vor implementa această directivă pentru că dacă se va vota în sesiunea din decembrie, ea trebuie implementată în maxim trei ani în toate statele membre”, a adăugat Corina Crețu.
În România, salariul mediu brut este acum de aproape de 5.800 de lei, iar 60% ar însemna acum un salariu minim brut de aproape 3.500 de lei, cu aproape o mie de lei mai mult decât în prezent.
„Cei care iau azi un salariu minim vor avea o creștere de cel puțin 25% odată cu introducerea acestei directive pe brut. Pentru România ar fi extraordinară această măsură în primul rând pentru că vom opri acest exod al forței de muncă necalificată, și nu numai, către alte state ale Uniunii Europene”, a spus eurodeputatul român Eugen Tomac.
Analistul economic Adrian Negrescu spune că firmele private din România nu și-ar permite o asemenea creștere: „E o misiune aproape imposibilă pentru mediul de afaceri din România să implementeze o creștere salarială, având în vedere că marea majoritate a companiilor din România sunt slab capitalizate”.
Totuși, dacă România va avea o creștere economică susținută și investiții majore, creșterea ar putea fi suportată în viitor, adaugă Adrian Negrescu.
Sursa foto: Pixabay
