„Era necesar și potrivit ca Parlamentul României să adopte o reformă a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curţii Constituţionale şi directive ale UE relevante, precum şi pentru a remedia deficienţele din aplicarea prevederilor actuale, însă modul în care s-a desfăşurat această reformă nu a fost deloc unul corespunzător” – arată Comisia de la Veneţia într-o opinie privind modificările la codul penal şi codul de procedură penală, adoptată vineri şi publicată luni integral pe site-ul său.
“Modul în care reforma a fost făcută nu este, totuşi, deloc corespunzător pentru o reformă comprehensivă a două dintre cele mai importante şi sensibile coduri. Amendamentele aflate în discuţie au fost adoptate într-un proces legislativ care a fost excesiv de rapid şi lipsit de transparenţă, în ciuda faptului că au existat peste 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări destul de radicale şi afectând profund politica penală a statului”, se atrage atenţia în raport.
Comisia de la Veneţia subliniază că “în timpul procedurii de adoptare a lor, au existat schimbări frecvente în texte, făcând aproape imposibile o consultare semnificativă cu experţii şi cu practicienii şi o discuţie semnificativă în cadrul societăţii”.
“Practicienii în domeniul juridic, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi şefii procuraturii, au atras atenţia că intrarea în vigoare a amendamentelor ar putea avea efecte negative drastice pentru funcţionarea sistemului penal de justiţie român. Aceste atenţionări nu au fost băgate în seamă”, se mai atrage atenţia în opinie.
Comisia de la Veneţia evidenţiază de asemenea că “un proces mai comprehensiv de discuţie, bazat pe dialog cu practicienii din domeniul juridic şi cu societatea în general, şi evaluarea în detaliu a impactului a numeroase amendamente ar fi fost nu doar recomandabile, ci chiar necesare”.
