Astăzi, 27 iunie, după jurnalul de știri de la ora 18, Europa FM v-a pregătit o ediție specială a emisiunii Piața Victoriei. Cu 2 zile înainte de summitul istoric al NATO și în plin război la Est de România, Anca Grădinaru îl are ca invitat pe șeful Armatei Române, comandantul Statului Major al Apărării, Generalul Daniel Petrescu. Șeful Armatei ne va explica așadar cât de expusă este România conflictului militar din țara vecină, cum și cu ce ne putem apăra în caz de nevoie dar și ce alte noi forțe și echipamente militare din vestul NATO vor ajunge până la finalul anului, la noi în țară.
Citește aici interviul integral acordat de comandantul Statului Major al Apărării, Generalul Daniel Petrescu pentru Europa FM
Anca Grădinaru: Bună ziua. Vă invităm astăzi la o Ediție Specială Europa FM. Suntem la Ministerul Apărării unde șeful Armatei Române, șeful Statului Major al Apărării, dl. General Daniel Petrescu ne acordă interviul de astăzi. Bună ziua!
Gen. Daniel Petrescu: Bună ziua și dumneavoastră și ascultătorilor. Vă mulțumesc pentru invitație. Sunt onorat, nu m-am gândit că voi ajunge la această emisiune.
Anca Grădinaru: Să le explic ascultătorilor de ce am vrut să fiți dumneavoastră invitatul de astăzi, înainte de summitul istoric NATO unde se vor adopta decizii care privesc direct și România. Cred că, în actualul context în care avem și război la graniță, dumneavoastră sunteți persoana cea mai potrivită, datorită funcției pe care o aveți, să ne explicați, nouă tuturor, dacă și cum putem conta pe Armata română în actualul context dar și dacă situația s-ar agrava și mai mult. Pentru început, vă rog să ne explicați care este situația la granițele României și care sunt principalele efecte.
Gen. Daniel Petrescu: Este foarte clar că se poate conta pe Armata României și nu aș vrea să plec cu premisa că situația se va complica și mai mult. E adevărat că suntem într-o situație complicată pentru că războiul s-a întors în Europa.
Prin agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei războiul se găsește în apropierea granițelor României. Zona Mării Negre este o zonă fierbinte, dar nu numai această zonă. Întreg flancul estic al NATO este într-o situația generată de agresiunea neprovocată și nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei.
Anca Grădinaru: Este pentru prima dată când s-au activat forțele NATO de reacție rapidă în istoria Alianței. Cum ați intrat dumneavoastră în alertă odată cu NATO?
Gen. Daniel Petrescu: Este pentru prima oară când a fost invocat în cadrul Consiliului Nord-Atlantic articolul 4 din tratatul Atlanticului de Nord care se referă la consultări de securitate între aliați, care sunt permanente, dar situația din Ucraina a generat această discuție specifică pentru ce se întâmplă pe teritoriul Ucrainei și forța de răspuns a NATO a fost activată, iar batalionul care avea capacitatea cea mai mare de răspuns a fost dislocat pe teritoriul României. Este vorba de batalionul francez dislocat la Mihail Kogălniceanu. În același timp, și forțe americane au fost dislocate pe teritoriul României la Mihail Kogălniceanu.
Dar toată această situație este într-un context mai larg, dacă ne uităm. Avem această competiție geopolitică între marile puteri, avem șocuri strategice, care au început încă din 2008 odată cu invadarea Georgiei de către Rusia, 2014 – anexarea ilegală a Crimeei, și avem și toate celelalte chestiuni asociate și generate de agresiunea militară asupra Ucrainei. Este vorba de efecte economice, efecte umanitare, efecte în toate planurile, chestiuni care ne afectează și pe noi. Este foarte adevărat că ne afectează.
Anca Grădinaru: Sunt unele dintre efecte, eu aș adăuga că circulația pe Brațul Chilia, care este graniță cu Ucraina, a fost suspendată, știm că sunt avioane ale României și Alianței care patrulează, v-aș întreba: navele românești în Marea Neagră și avioanele noastre și ale Alianței până unde pot merge și până unde merg, și ce vă spun piloții, marinarii, comandanții de nave când se întorc din aceste misiuni? Ce văd, de exemplu, în zona Insulei Șerpilor și deasupra unde este o zonă extrem de fierbinte.
Gen. Daniel Petrescu: Este un set de măsuri pentru descurajare și apărare care se iau în toate domeniile. Am început și am vorbit despre dislocarea forței de răspuns a NATO. Asta s-a întâmplat în domeniul terestru.
În domeniul aerian au fost dislocate avioane ale Statelor Unite, au fost activate misiunile de poliție aeriană întărită și executăm misiuni de vigilență, ceea ce înseamnă patrule aeriene, aproape 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
Într-adevăr, de când s-a declanșat conflictul, navele aliate nu au mai pătruns în Marea Neagră. Este o măsură a Alianței pentru a nu escalada situația.
Anca Grădinaru: Turcia a închis strâmtorile.
Gen. Daniel Petrescu: Da. Este o măsură luată pentru a nu escalada situația dar, în același timp, sunt navele statelor riverane, România, Bulgaria și Turcia, care au libertate de mișcare.
Noi ne mișcăm permanent și în apele noastre teritoriale, și în zona economică exclusivă, executăm misiuni de patrulare către platformele petroliere pe care le avem în Marea Neagră. Nu este o împiedicare a libertății de mișcare a navelor aliate ale țărilor riverane în Marea Neagră.
În același timp este o blocadă, aproape totală, asupra navelor care vor să intre în porturile ucrainene, în special Odessa, și este un control total pe care îl are Federația Rusă asupra Mării Azov.
Anca Grădinaru: Și avem o zonă minată. Există riscul ca minele să ajungă foarte aproape de navele românești sau de platforma maritimă? Sau tocmai de aceea faceți aceste misiuni?
Gen. Daniel Petrescu: Există un risc și în acest moment în Marea Neagră, riscul a fost mai mare până acum câteva săptămâni. Mă uitam pe statistici: până în acest moment, aproximativ 17 mine au fost găsite și neutralizate în regiunea Mării Negre.
Se pare că riscul s-a mai diminuat, dar noi patrulăm permanent nu numai cu capabilitățile militare ci și cu mijloacele ISR de cercetare și supraveghere, cu mijloacele care țin de avioanele de patrulare maritimă și suntem în măsură, dacă descoperim în apropierea sau în apele noastre teritoriale, să neutralizăm aceste mine. Este o misiune pe care ne-am asumat-o și o misiune pe care o ducem la bun sfârșit.
Anca Grădinaru: Aveți cu ce?
Gen. Daniel Petrescu: Da, avem cu ce. Da. În acest moment.
„Monitorizăm permanent situația, nu a fost cazul până în acest moment ca vreo rachetă să devieze de la traiectoria sa”
Anca Grădinaru: O întrebare, poate pare delicată, dar nu pot să nu o adresez. În această zonă, foarte aproape de Delta noastră, Delta Dunării, de Dobrogea așadar, au zburat și continuă să zboare rachete. Pentru că Rusia, cel puțin așa spune Ucraina, continuă să atace din Marea Neagră. Și vedem că a fost atacată Odessa, și nu o dată, și nu știm dacă acelea au fost toate atacurile. Poate urmează și altele. Ați luat în calcul posibilitatea ca, din greșeală, accidental, o rachetă să devieze de la traseul planificat și să ajungă la noi?
Gen. Daniel Petrescu: Vedem atacuri executate de Federația Rusă cu rachetele de pe teritoriul Crimeii asupra teritoriului Ucrainei, vedem atacuri executate cu rachete de pe submarine asupra teritoriului Ucrainei sau atacuri executate cu aviația strategică.
Noi monitorizăm permanent situația, nu a fost cazul până în acest moment ca vreo rachetă să devieze de la traiectoria sa. Am avut acel incident, acum câteva luni, cu o dronă care a decolat de pe teritoriul Ucrainei, a străbătut teritoriul României pentru o perioadă foarte scurtă, aproape trei minute, și a lovit în apropiere de Zagreb.
Am mai avut o situație cu un avion care nu a răspuns la semnale, nu a putut fi identificat radio, a zburat la altitudine foarte joasă, am ridicat avioanele noastre F-16 care executau misiuni de poliție aeriană, aveam acele avioane americane despre care v-am spus că execută misiuni de patrulare aproape 24/7, și acelea au fost direcționate succesiv spre zona în care avionul respectiv zbura.
Anca Grădinaru: În vestul țării.
Gen. Daniel Petrescu: Da. Nu a avut intenții ostile, nu se impunea să executăm nici măcar foc de avertisment.
Anca Grădinaru: Dar noi nu am aflat ce a fost cu acel avion. La un moment dat se specula că a avut o cameră de filmare la bord, noi în vestul României avem tot felul de misiuni, avem baze militare, și v-aș întreba dacă în urma anchetei NATO declanșate ați aflat ce s-a întâmplat cu acel avion?
Gen. Daniel Petrescu: Nu aș vrea să speculez nici eu, în acest moment așteptăm date de la colegii bulgari pentru că punctul de aterizare a fost pe teritoriul Bulgariei.
Anca Grădinaru: Nu știți cine l-a pilotat?
Gen. Daniel Petrescu: Cert este că nu au fost intenții ostile și noi am acționat conform procedurilor doar urmărind traseul aeronavei și însoțind cu aeronavele noastre F-16.
Anca Grădinaru: Dacă ar fi vorba de spionaj am putea spune că a fost o situație periculoasă?
Gen. Daniel Petrescu: Nu aș vrea să speculez de ce este acolo, dar nu am putea spune că a fost o situație periculoasă.
„Înainte de declanșarea conflictului din Ucraina, noi am avut două procese: a fost un proces de actualizare a planului permanent de apărare a României și un proces de analiză strategică a apărării”
Anca Grădinaru: Înainte de atacul Rusiei, deja mulți militari, poate că și dumneavoastră ați anticipat că Rusia va ataca, au fost amenințări, a fost un Consiliu Suprem de Apărare a Țării, pe 26 ianuarie iar președintele Klaus Iohannis a anunțat, citez acum: „Șeful Statului Major a prezentat azi un set de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT”. a anunțat atunci președintele Klaus Iohannis.
Două întrebări aici: Orice scenariu înseamnă și scenariul de a fi atacat?
Și a doua întrebare: Dacă nu sunt toate măsurile secrete, ce măsuri ați luat atunci în interiorul Armatei?
Gen. Daniel Petrescu: Nu este secret. Nu este niciun secret că Armata are planuri pentru diferite situații. Înainte de declanșarea conflictului din Ucraina, noi am avut două procese: a fost un proces de actualizare a planului permanent de apărare a României și un proces de analiză strategică a apărării.
Conform Legii Planificării Apărării a fost publicată și Strategia Națională de Apărare, a fost publicată și Carta Albă a Apărării și o nouă strategie militară. Strategia militară este în responsabilitatea Statului Major al Apărării. Deci acel conflict nu ne-a luat nepregătiți, pe nepregătite.
Dacă vă aduceți aminte, înainte de concentrarea forțelor rusești în jurul teritoriului Ucrainei, care a început prin lunile octombrie, noiembrie, a mai fost o concentrare în perioada martie, aprilie anul trecut. Încă de atunci am început să urmărim cu atenție ce se întâmplă iar când s-a realizat o reconcentrare a forțelor, faptele au fost destul de evidente.
Deci am avut un plan permanent de apărare aprobat de CSAT și lucrat interinstituțional, înainte de atac, iar în acel CSAT din 26 ianuarie am prezentat situația, am prezentat elementele principale ale planului și am prezentat ce trebuie modificat.
Știți cum se spune în mediul militar: niciun plan nu supraviețuiește primei întâlniri, primei bătălii. Trebuie adaptat permanent, trebuie să te reorganizezi permanent, și am hotărât atunci o serie de măsuri referitor la creșterea capacitaților de observare și supraveghere, referitor la schimbul de informații pe care îl avem cu Aliații, referitor la exercițiile unităților și postura de descurajare și apărare, referitor la modul în care realizăm transferul de autoritate, referitor la legile apărării și securității de care avem nevoie.
Anca Grădinaru: Aprovizionare, probabil.
Gen. Daniel Petrescu: Da, este un proces permanent în care trebuie să te adaptezi la evoluția situației, trebuie să vezi ce capabilități ai și trebuie să vezi ce dezvolți în continuare și cum răspunzi la diferite situații.
Anca Grădinaru: De la începutul atacului a fost vreun moment când ați dispus, nu știu, militarilor sau unora dintre ei să nu plece din garnizoană, localitate. A fost vreun moment mai tensionat în care ați dispus măsuri de felul acesta?
Gen. Daniel Petrescu: Chiar înainte de declanșarea ostilităților am luat măsuri de întărire a pazei și securității obiectivelor.
Anca Grădinaru: A fost și un incident?
Gen. Daniel Petrescu: Da, asta a fost pe timpul desfășurării conflictului. A fost un incident pe care l-am avut la Constanța, pe care încă încercăm să-l soluționăm, nu noi, ci organele abilitate care se ocupă de descoperirea făptuitorului.
Dar, în alte depozite, alte cazărmi, alte unități, nu am avut incidente sau evenimente.
Vă refereați la orice scenarii, spun că trebuie să fim pregătiți… de fapt și în Strategia Națională de Apărare se spune că posibilitatea unui atac asupra teritoriului României este foarte îndepărtată, dar nu poate fi exclusă. Aceasta este premisa noastră de planificare pentru că nu te poți pregăti dacă tu consideri că nu va apărea niciodată situația în care să trebuiască să acționezi. Dar, și în Strategie se spune, și în acest moment pot să reafirm că probabilitatea unui atac convențional asupra teritoriului României este foarte îndepărtată.
Anca Grădinaru: Care a fost pentru dumneavoastră cel mai tensionat moment de la declanșarea conflictului militar?
Gen. Daniel Petrescu: Nu aș spune cel mai tensionat moment, aș spune momentul cel mai greu. A fost acea lună martie în care am avut o serie de incidente atât în forțele aeriene cât și în forțele terestre care au aruncat, așa, o umbră asupra activității desfășurate de structura de forțe. Și acestea s-au produs în situația în care venim după o perioadă lungă de COVID, în care activitățile și în instituțiile de învățământ și în celelalte s-au mutat online, în care toți oamenii au fost afectați de măsurile luate și în care a trebuit să ieșim și să acționăm foarte mult.
Anca Grădinaru: Ați avut pierderi acolo. Ați decis în cele din urmă ca acele avioane MIG să zboare în continuare, ați aflat cauza prăbușirii?
Gen. Daniel Petrescu: Anchetele sunt terminate. A fost un mix de factori acolo, și umani și care țin de vreme și de capacitatea avioanelor. MIG-urile 21 pot să mai zboare timp de un an, este o perioadă care ne este necesară astfel încât să putem aduce celelalte avioane F-16 pe care intenționăm să le achiziționăm în acest an, să pregătim piloții și să putem prelua responsabilitatea tuturor misiunilor cu aeronave noi, aeronave F-16. Deci MIG-urile mai zboară timp de un an de zile doar pentru a răspunde necesității misiunii de poliție aeriană.
Anca Grădinaru: Când vorbiți de o cauză combinată, și de factorul uman și de vremea care era foarte proastă atunci, era ceață, bătea vântul, și la starea avioanelor, la ce vă referiți mai exact? Starea avioanelor nu era tocmai bună?
Gen. Daniel Petrescu: Nu, avioanele întotdeauna pentru a putea decola sunt verificate. Este vorba de caracteristicile tehnice și constructive ale acestei aeronave.
Această aeronavă presupune foarte mult efort și foarte multă atenție din partea pilotului. Iar în situație de vreme rea, vreme dificilă, timp de noapte cum a fost acolo este foarte ușor să se întâmple o greșeală.
Constructiv, cum trebuie să te uiți în toate părțile, sunt chestiuni pe care piloții le pot explica mult mai bine decât mine.
„Acest nou concept strategic va reliefa noua situație în care acțiunile Federației Ruse desfășurate și la Marea Neagră și la Marea Baltică și în Ucraina reprezintă o amenințare la securitatea NATO”
Anca Grădinaru: Urmează în două zile să înceapă un summit despre care toți liderii au spus că va fi unul istoric. Și va fi unul istoric pentru că se schimbă tot conceptul de apărare în comunitatea euroatlantică. România este membru NATO și a explicat deja secretarul general al Alianței că vor fi dublate grupurile de luptă, de la patru se va ajunge la opt grupuri de luptă, se discută ca acestea să aibă o dimensiune mult mai mare – și aici o să vă rog pe dumneavoastră să ne explicați ce înseamnă la nivel de batalion, cum s-a spus, iar dumneavoastră ați explicat recent că în România se află peste 5.000 de militari NATO, v-aș întreba pentru început în ce stadiu se află operaționalizarea acestui grup de luptă, ce va fi în România?
Gen. Daniel Petrescu: În primul rând summit-ul este important pentru că se va adopta un nou concept strategic. În acest moment conceptul strategic al NATO adoptat la Summit-ul de la Lisabona în 2010 are prevederi în care se spune că Rusia este un partener și că misiunile NATO sunt concentrate, pe lângă apărarea colectivă, și pe managementul crizelor și securitatea prin cooperare.
Acest nou concept strategic va reliefa noua situație în care acțiunile Federației Ruse desfășurate și la Marea Neagră și la Marea Baltică și în Ucraina reprezintă o amenințare la securitatea NATO, că Rusia nu este un partener pentru Alianță ci este o putere care încearcă să schimbe modul de funcționare a societății internaționale bazate pe legi și pe reguli și pe principii unanim acceptate.
Este un concept strategic care, după părerea mea, și importanța strategică a regiunii Mării Negre și o serie de măsuri pentru descurajare și apărare și măsuri care țin de reziliență, de investiții în apărare pe care Aliații trebuie să le facă, măsuri care țin de invitarea altor state candidate.
Anca Grădinaru: Suedia și Finlanda.
Gen. Daniel Petrescu: Măsuri care țin de politica ușilor deschise conform Art. 10 al Tratatului Nord-Atlantic, avansul în tehnologie pe care Alianța trebuie să și-l păstreze.
Acum, mergând la grupurile de luptă care sunt create, au fost mai multe summit-uri succesive din 2014 până în 2022, la fiecare s-a întâmplat câte ceva important. Au fost create grupurile de luptă din Polonia și Țările Baltice. Încă de atunci noi am considerat că trebuie să fie unitară abordarea pe întreg Flancul Estic și că astfel de grupuri de luptă care să fie alături de forțele naționale sunt necesare și în România și în Bulgaria. S-a decis la Bruxelles în acest an că se vor constitui.
Este deschisă calea ca aceste grupuri de luptă să nu rămână numai grupuri de luptă ci să primească și o serie de capabilități astfel încât capacitatea lor să crească.
La noi vorbim despre acest grup de luptă francez pe care îl numim grup de luptă pentru apărare colectivă, care a început deja dislocarea în zona Cincu.
Anca Grădinaru: Câți au venit până acum?
Gen. Daniel Petrescu: În acest moment avem în jur de 300 de militari francezi în zona Cincu, dar o parte din ei sunt din batalionul care a fost dislocat inițial.
Anca Grădinaru: Forța de reacție a NATO.
Gen. Daniel Petrescu: Se execută rotirea, ați văzut săptămâna trecută și rotirea comandantului acestui batalion, și va crește până la 1.000 de militari până la sfârșitul acestui an. El are realizată o capacitate inițială, avem și o companie de geniști francezi care ne ajută să pregătim spațiile astfel încât să putem primi până la 1.000 de militari, și cred că vom declara capacitatea finală până la sfârșitul acestui an.
Va însemna 1.000 de militari, francezi și olandezi în prima etapă. Olandezii vor fi prezenți pentru un an de zile, ulterior vor fi înlocuiți de militarii belgieni și în această formulă încheiem acorduri tehnice, desfășurăm un program de pregătire, integrăm în planurile noastre de acțiune acest grup de luptă și eu cred că va atinge capacitatea operațională finală până la sfârșitul anului.
Anca Grădinaru: Deci va fi un grup de luptă, dar dacă va fi să fie la nivel de batalion, dacă Alianța va anunța asta la Madrid, înseamnă și creșterea numărului de militari? Până la cât, dacă va fi să fie așa?
General Daniel Petrescu: Grup de luptă înseamnă nivel batalion. Pe lângă acest batalion, deja avem o capabilitate de apărare antiaeriană – acel sistem Mamba dislocat la Capul Midia, desfășurat tot de Franța. Avem în continuare prezent la Mihail Kogălniceanu tot un grup de luptă american. Aceste structuri în acest moment sunt integrate și conduse de divizia multinațională.
Având o divizie multinațională, sub comanda ei avem și brigada multinațională care este tot un rezultat al unui summit NATO. În cazul brigăzii multinaționale, pe lângă contingentele noastre, avem dislocat un contingent portughez care va rămâne și-n cursul anului 2023 și un contingent polonez care este deja la a 10-a rotire și noi avem un contingent românesc în Polonia.
Anca Grădinaru: Și noi avem 1000 de militari sosiți în acest an, ca urmare a unui acord bilateral între România și Statele Unite. Vă așteptați la summitul NATO ca o parte dintre aliați, poate Franța sau chiar Statele Unite, să anunțe noi dislocări în România?
Gen. Daniel Petrescu: Mă aștept ca dislocările să urmeze situația de securitate creată. Vom fi flexibili privind acest mod de dislocare și cred că suntem pe un trend ascendent privind prezența aliată în România și cred că suntem pe un trend foarte bun privind această prezență în România.
Anca Grădinaru: Tot Secretarul General al NATO a explicat că la Madrid, pe lângă dislocarea de trupe, se va decide și dislocarea de echipamente și vor fi mai multe elemente prepoziționate. Ce înseamnă prepoziționate, să le explicăm și ascultătorilor?
Gen. Daniel Petrescu: Avem o problemă chiar lângă Cincu cu un pod, pe care trebuie să o rezolvăm cât se poate de curând.
Anca Grădinaru: Adică? Nu puteți să treceți cu tancul peste acel pod? Spuneți, vă rog, direct.
Gen. Daniel Petrescu: Este un pod care trebuie reparat de către autoritățile locale, dar să revenim la problema prepoziționării. Structurile care sunt dislocate și forțele despre care am vorbit până în acest moment – ele sunt dislocate cu echipamentele și materialele care sunt necesare astfel încât să-și îndeplinească misiunea.
Când vorbim despre prepoziționare, vorbim despre echipamente suplimentare față de structurile care sunt dislocate deja pentru structuri care sunt prevăzute în planuri.
Avem planuri de contingență, avem planuri de răspuns gradual în acest moment care au o parte din forțe alocate. Știm cu cine acționăm, în ce zonă și cum se desfășoară acțiunile.
Pentru a putea face ca forțele cu care acționăm să fie mai repede gata de acțiune pe teritoriul național sunt 2 lucruri: prepoziționarea echipamentelor și pregătirea sprijinului națiunii gazdă.
Noi lucrăm la pregatirea sprijinului națiunii gazdă, lucrăm la proiectul cu mobilitatea militară, astfel încât să se poată realiza aceasta dislocare și am identificat locuri unde pot fi prepoziționate echipamente și materiale.
V-am spus că există deschisă calea și probabil vom avea destulă flexibilitate referitor la ce forțe vor mai fi dislocate pe lângă aceste grupuri de luptă – fie că vor fi temporar pentru exerciții, fie că vor fi pentru descurajare pe o perioadă mai îndelungată.
Anca Grădinaru: Permanentă?
Gen. Daniel Petrescu: Rotațională. Vorbim despre dislocare rotațională a acestor structuri.
„Avem fonduri pentru infrastructură, problema este de capacitatea noastră și a firmelor de a realiza lucrările necesare, și de creșterea prețurilor în construcție”
Anca Grădinaru: Aveți bani să pregătiți toate aceste locuri? Presupun că sunt cu zecile, să pregătiți cazărmi, depozite, se ia în calcul să existe inclusiv depozite de combustibil pentru că s-a dovedit că și asta este o problemă, depozite de armament nou create. Aveți bani să pregătiți toată această infrastructură suplimentară dat fiind că venim după zeci de ani de subfinanțare.
Gen. Daniel Petrescu: Avem o perspectiva foarte bună.
Anca Grădinaru: 2,5% din PIB.
Gen. Daniel Petrescu: Dată de promisiunea privind alocarea a 2.5% din PIB pentru Apărare începând cu anul viitor. Vorbim de investiții în diferite domenii. În acest moment, de exemplu, anual în infrastructură investim aproximativ un miliard de lei.
Sunt proiecte mari, cum este proiectul Bazei de la Mihail Kogălniceanu, proiectul Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, proiectul Locului de dispunere a Comandamentului Multinațional de Corp Sud-Est.
Au fost terminate cazărmile pentru Brigada Multinationala Sud-Est, Divizia Multinațională de la Craiova și București.
La Sibiu este Comandamentul Corpului Multinațional, la București este Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est. Vă invit la Comandamentul Diviziei – Infrastructura și sistemul de comunicații și informatic sunt printre cele mai moderne proiecte pe care le avem nu numai în armata României, ci și în NATO pentru că sunt ultimele făcute.
Deci avem fonduri pentru infrastructură, problema este de capacitatea noastră și a firmelor de a realiza lucrările necesare, și de creșterea prețurilor în construcție și de tot ceea ce se întâmplă în acest moment.
Avem alocați aproximativ 30% – între 25 și 30% din bugetul Apărării – pentru programele noi de înzestrare. Și avem în derulare, probabil vom ajunge și la discuția cu programele de înzestrare.
Resurse sunt, dar venim după o perioadă foarte lungă de subfinanțare – 2017-2018 – care se vede în calitatea infrastructurii și condițiile pe care le poate oferi și care se vede în tehnica pe care nu am putut să o implementăm până în acest moment în toate unitățile.
Anca Grădinaru: Zeci de ani. Aici, îmi cer scuze că fac asta de față cu dumneavoastră, dar poate ați auzit și dumneavoastră militari care au intrat de nenumărate ori la emisiunea România în Direct, realizată de Cătălin Striblea la Europa FM, emisiuni în care au sunat militari și-au vorbit anonimi și au spus că „eu sunt la o unitate în care trimitem informație pe fax vineri și luni dimineață încă nu a ajuns în locul de destinație”. „Să știți că dotările sunt la nivel de structuri de elită, noi care suntem în unitățile mai mici suntem tot la nivelul anilor ‘90”. Alții au spus că au rămas cu dotarea la nivelul anilor din Comunism. Foarte mulți militari au sunat, s-au plâns de salarii. Mai ales militarii care sunt angajați pe bază de contract. Din acei 0.5% în plus, pe care aveți promisiunea că-i veți primi de la anul, ce faceți prima oară? Care este lista de achiziții urgente?
Gen. Daniel Petrescu: Planul nostru este să meargă, aproximativ în proporții egale și la operare și mentenanță și la echipamente noi și la plata personalului, din cei 0.5% din PIB.
Este adevărat, v-am spus, după o perioadă atât de lungă de subfinanțare, nu poți înnoi toată tehnica și infrastructura din toate unitățile în același timp. Sunt niște proiecte prioritare, v-am vorbit despre cele mai importante, dar sunt lucrări care se realizează pe toate palierele.
De exemplu, avem programele de înzestrare cu Patriot și HIMARS. A trebuit să investim și-n infrastructura de la Patriot și-n infrastructura de la unitățile HIMARS, și-n muniție, dar și-n pregătire.
Gen. Daniel Petrescu explică ce sunt sistemele de apărare Patriot și HIMARS
Anca Grădinaru: Sunt sisteme… vreau să le explicați ascultătorilor.
Gen. Daniel Petrescu: Sisteme de apărare antiaeriene sunt Patriot și sistemele HIMARS sunt sisteme de lovire, de artilerie terestră, de lovire la distanță foarte mare.
A trebuit să investim în modernizarea aeronavelor IAR 99, modernizarea Bazei de la Fetești unde a sosit prima escadrilă de F-16. Astfel, mergând pe aceste priorități, este clar că banii pentru a-i investi într-o Brigadă de Vânători de Munte, de exemplu… Avem 2 brigăzi – una este destinată NATO – Focșani, în cadrul Procesului de Planificare a Apărării, cea de la Bistrița este destinată în cadrul proiectului de Națiune cadru cu Germania – investim și acolo în exercițiile desfășurate și în infrastructură.
Dar sunt brigăzi cum sunt cele din Dobrogea sau Iași unde direcționăm bani și resurse după ce reușim să creștem nivelul de pregătire și calitatea infrastructurii în celelalte proiecte care sunt prioritare.
Anca Grădinaru: Știți și dumneavoastră că nu aveți cum să atrageți oameni cu salarii mici și condiții de lucru foarte slabe, dar ajungem imediat și acolo. Aș mai rămâne puțin la dotări. Ați propus să cumpărați noi escadrile de avioane F-16, tot folosite, dar cu avionică nouă înțeleg – așa cum au fost și primele. Puteți estima când am putea primi noi avioane sau… Știu că încă nu este semnat contractul.
Gen. Daniel Petrescu: Suntem în Parlament. Săptămâna trecută am obținut acordul Comisiei de Apărare din Camera Deputaților. Azi mergem și susținem la Comisia de Apărare din Senat. Sper ca până la sfârșitul săptămânii să avem aprobate Legea privind achiziția escadrilelor 2 și 3 de avioane F-16. Dacă o avem aprobată până la sfârșitul săptămânii, putem merge mai departe la negocieri cu partea norvegiană și partea americană și cred că la jumătatea anului viitor am putea avea o parte din aceste avioane în țară.
Avem nevoie de ele – v-am prezentat situația privind MIG-ul 21 – pentru că prin calcule pentru a executa serviciul de poliție aeriană și acțiuni de apărare antiaeriană limitate avem nevoie de 3 escadrile și aceste 3 escadrile, formarea piloților pe 36 de avioane plus prima escadrilă pe care o avem, 32 cumpărăm plus 17 pe care le avem din prima escadrilă ne va asigura o capacitate să putem spera la F-35 și să trecem la pregătirea achiziției avionului F-35.
Anca Grădinaru: Dacă în următorii ani vom avea aceste 3 escadrile, ne vom putea face Poliția Aeriană singuri? Acum noi nu putem și ne ajută aliații.
Gen. Daniel Petrescu: Ne putem face Poliție Aeriană cu 3 escadrile singuri cu siguranță, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne propunem să ne facem numai singuri. Pentru că avem și angajamente, de exemplu, așa cum am mai fost în Țările Baltice să executăm împreună cu aliații misiuni în Țările Baltice de Poliție Aeriană și aș vrea să păstrăm ceea ce executăm în continuare în România: acțiunile aliaților canadieni, italieni, britanici – au fost foarte importante pentru interoperabilitatea, pentru lucrul în comun și pentru semnalul pe care-l dai că acționezi împreună cu aliații.
Anca Grădinaru: Articolul 5 nu e teorie…
Gen. Daniel Petrescu: Da, Articolul 5 este foarte important și eu cred că a fost reafirmat de fiecare dată și cred că putem conta de fiecare dată și cred că putem conta fără nicio îndoială pe soliditatea Articolului 5.
Anca Grădinaru: Nu putem încheia capitolul dotări fără să citez din domnul General în Rezervă, Virgil Bălăceanu: „Dotarea Forțelor Navale întârzie nepermis de mult, periculos de mult. Dobrogea este o parte extrem de importantă pentru România, care este punctul geostrategic cel mai vulnerabil pentru situația actuală.
Cele două Fregate ale României nu pot să realizeze apărarea pe cele două linii de comunicații și nici măcar să sprijine eficient apărarea costieră, apărarea litoralului pentru că nu au decât un tun de 76 de milimetri și, dacă nu mă înșel, pot fi armate și cu torpile. Singura Fregată care poate să treacă la Apărare este Fregata pe care am construit-o în România și pe care am echipat-o cu echipament din Federația Rusă care are echipamente anti-navă”.
Înainte să răspundeți dumneavoastră, adaug că acest contract pentru dotarea Forțelor Navale este negociat de dinainte din 2016 și-n acest moment pare pierdut. Ce le spuneți militarilor din Forțele Navale și românilor care s-au întrebat recent dacă este sigură o vizită în Deltă anul acesta.
Gen. Daniel Petrescu: E sigur.
Anca Grădinaru: E sigur, asta am înțeles. Ce le spuneți militarilor?
Gen. Daniel Petrescu: Vorbeam și despre lecțiilor învățate și ce ne-a arătat acest conflict. Acest conflict ne-a arătat, pe de-o parte, faptul că putem conta pe aliați și că sunt acolo atunci când ai nevoie de ei, dar sunt prezenți diferit în medii diferite și în mediul aerian acțiunea a fost foarte promptă – și am avut dislocate structuri.
În mediul terestru acțiunea a fost foarte promptă. În mediul naval – din cauza diferitelor considerente – sunt prezenți cu avioane de patrulare maritimă, sunt prezenți cu echipamente de cercetare și supraveghere, dar nu sunt prezenți cu corvete și fregate. Decât statele riverane despre care am vorbit. Și pentru noi este important faptul că forțele navale să fie dotate și facem tot ce se poate în acest domeniu.
Anca Grădinaru: Iertați-mă, dar asta am mai auzit de la toți miniștrii Apărării. Ce se întâmplă cu acest contract?
Gen. Daniel Petrescu: Acest contract nu este responsabilitatea Statului Major al Apărării. Noi stabilim cerințele. Este o chestiune comercială de discuții între Departamentul pentru Armamente și cei care au câștigat achiziția.
Anca Grădinaru: Naval Group și Șantierul Naval Constanța.
Gen. Daniel Petrescu: Au solicitat o prelungire până în luna septembrie în care se discută modul de împărțire a riscurilor și detaliile privind livrarea diferitelor componente. Nu este o situație care îmi convine.
Anca Grădinaru: Este posibil să înlocuiți navele și să prevedeți nevoia altor tipuri de nave?
Gen. Daniel Petrescu: Eu aș vrea să vă vorbesc din perspectiva structurii care face cerințele pentru forțele navale. Nu trebuie să ne concentrăm numai pe navele de suprafață. Pentru a putea să te aperi în Marea Neagră este nevoie să ai capabilități în toate domeniile.
Anca Grădinaru: Submarine?
Gen. Daniel Petrescu: Este nevoie să ai și la suprafață și pentru apărarea antiaeriană, și pentru apărarea de coastă și mine și submarine. Deci din perspectiva cerințelor operaționale, avem identificate prioritățile, avem identificate cerințele operaționale privind ceea ce este necesar în Marea Neagră.
Ați văzut declarația de intenție semnată de curând între Ministrul Apărării din România și Ministrul Apărării din Franța. Este o intenție de a dezvolta împreună cu Franța o serie de capabilități care sunt necesare la Marea Neagră.
Și avem un sprijin în acest moment: sprijin din partea Franței avem nu numai pentru Grupul de Luptă care se dislocă, ci și pentru construirea capabilităților la Marea Neagră.
Avem și sprijin din partea altor aliați, de exemplu dezvoltarea capacității radio-electronice și de observare la Marea Neagră. Lucrurile stau așa cum a spus domnul General în privința celor 2 Fregate și în cazul Fregatei a treia. Dar apărarea și sistemul în care așezi toate capabilitățile este o chestiune mai complexă acolo la Marea Neagră.
„Baza de la Deveselu este deplin operațională și este integrată în planurile NATO și a fost construită și proiectată să ne apere împotriva rachetelor care sunt lansate dinspre Iran. Nu are nicio legătură cu rachete care pot fi lansate de Federația Rusă”
Anca Grădinaru: Nu aș vrea să încheiem capitolul dotări până nu revenim la Patriot. Am contractat 7 sisteme…
Gen. Daniel Petrescu: Nu. Ne-am propus să contractăm 7, am contractat și am plătit 4, am obținut 1 și până la sfârșitul anului 2022 și începutul anului viitor vor veni și celelalte 3 sisteme.
Anca Grădinaru: Sunt sistemele cu care ne putem apăra în caz de…
Gen. Daniel Petrescu: Ne putem apăra împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spațiul aerian și împotriva rachetelor. Au capabilități și antirachetă și împotriva aeronavelor.
Anca Grădinaru: Aș vrea să faceți o precizare legată de Baza de la Deveselu, pentru că multă lume care – nu are legătură cu armata – are senzația că dacă avem Baza de la Deveselu suntem protejați.
Gen. Daniel Petrescu: Baza de la Deveselu este deplin operațională și este integrată în planurile NATO și a fost construită și proiectată să ne apere împotriva rachetelor care sunt lansate dinspre Iran. Nu are nicio legătură cu rachete care pot fi lansate de Federația Rusă.
Dar spuneam de sistemul Patriot: Ne mai trebuie și alte sisteme și intenționăm lansarea unor programe – SHORAD și VSHORAD – adică unele capabilități de apărare antiaeriană cu rază scurtă și cu rază foarte scurtă de acțiune. Ele trebuie integrate astfel încât să acționeze pe diferite înălțimi și diferite direcții.
De exemplu, am fost în Parlament pentru că este o achiziție de peste 100 de milioane de euro și am obținut săptămâna trecută aprobarea prealabilă pentru demararea unui program de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene… Va fi procedură competitivă – am început anul acesta, am obținut aprobarea prealabilă, am alocat banii și va fi o licitație în care va fi important cine poate să livreze, cât de repede poate să livreze și caracteristicile tehnice ale acestor rachete. Sunt mai multe programe în derulare, dar nu putem schimba toată tehnica odată, de aceea, din păcate, în unele unități trebuie să contăm și pe tehnica veche pe care o avem.
Anca Grădinaru: Dacă veți primi 2,5% din PIB pentru armată, sperați să fie ca acordul politic precedent pe 10 ani, pe o perioadă mai lungă? Sau doar anul viitor, 2.5% din PIB?
Gen. Daniel Petrescu: Așa cum funcționează sistemul nostru, planul de înzestrare este pe 10 ani. Mergem în Consiliul Suprem de Apărare al Țării și actualizăm în fiecare an – pentru a avea predictibilitate e bine să ai un angajament ferm pentru o perioadă mai îndelungată.
Anca Grădinaru: Ați scris recent pe Facebook, acum câteva zile, că la Centrul Național de Instruire întrunită din Cincu a fost utilizată pentru prima dată o nouă facilitate de instruire – Poligonul de operații militare în teren urban. Asta mi-a adus aminte de luptele urbane din Ucraina din stradă, dar și de faptul că recent în presă a apărut informația că vreți să cumpărați sute de mii de arme, care s-ar preta inclusiv la aceste operații militare în teren urban. Despre ce este vorba?
Gen. Daniel Petrescu: Este vorba despre încă o facilitate de instruire pe care am construit-o la Poligonul de la Cincu – se înscrie în planul pe care îl aveam. Este o capacitate de nivel companie – noi ne putem antrena la nivel pluton în alte poligoane amenajate care aparțin aproape de fiecare Brigadă. Am dezvoltat această capacitate de companie și intenționăm să dezvoltăm și o capacitate de nivel batalion, astfel încât structura să poată acționa constituit și să instruiască în mediul urban.
În Ucraina a fost relevată importanța apărării în mediul urban și s-a dovedit cât de complicat este să ataci orașe cu forțele pe care le ai la dispoziție. Este o preocupare a noastră de multă vreme și vom continua pregătirea.
Militarii trebuie să fie pregătiți să acționeze și la nivel urban, în toate medile și pe timp de zi și pe noapte. Arme speciale pentru mediul urban nu aș putea să vă spun acum că avem – avem un proiect.
Dar avem un proiect, de exemplu, un program de înzestrare cu aparatură optică, opto-electronică, ochelarii de vedere pe timp de noapte. Avem în dotarea forțelor, dar trebuie să dezvoltăm trebuie să adaptăm mai bine la armele pe care le avem deja în dotare și trebuie să putem acționa cu ele.
Anca Grădinaru: Cât din tehnică mai este de producție sovietică? Aproximativ.
Gen. Daniel Petrescu: Nu am procent, dar aș putea să vă spun de exemplu: dintre Brigăzile de Infanterie, doar la Brigada de la Craiova avem tehnică nouă – Piranha 5 și Piranha 3. Celelalte structuri sunt pe TABuri de 33, mai vechi sau pe TAuri 77, în unele chiar 71 M.
Anca Grădinaru: Adică de producție rusească…
Gen. Daniel Petrescu: Da. În forțele aeriene avem o escadrilă nouă de F-16 și escadrilele vechi de MIG 21. Artilerie – structurile HIMARS noi, dar avem și structurile de obuziere 152 care sunt mai vechi. Nu am calculat un procent ca să spun, dar…
Anca Grădinaru: E clar că majoritar este tot de tip vechi…
Gen. Daniel Petrescu: Aș spune că reușim să echilibrăm situația. O să fiu optimist, optimist vorbind.
„Avem nevoie de legislație clară și responsabilități foarte clare”
Anca Grădinaru: Am ajuns la ultimul capitol și vă readuc aminte că la penultima ședință CSAT, Consiliul a decis – pe lângă ce am discutat mai devreme – și citez din nou „vor fi urgentate revizuirea proiectelor de lege referitoare la securitatea națională, cuprinse în planul de implementare a strategiei naționale de apărare”.
Nu vă cer acum să-mi spuneți ce vor face politicienii cu aceste legi referitoare la siguranța națională, dar vă întreb de ce are nevoie militarul român – și mă refer și la chestiuni concrete și la chestiuni care țin de salarizare – astfel încât armata să fie și mai bine pregătită pentru orice scenariu.
Gen. Daniel Petrescu: În cadrul acestui sistem de proiecte de legi, ceea ce interesează armata:
1 – Legea privind apărarea națională a României – modificăm o lege care a fost creată în anii ‘90 și trebuie să introducem elemente noi care țin de modul de definire a apărării naționale, care țin de statutul nostru de membru al NATO, care țin de modul în care executăm operații pe teritoriul național împreună cu forțele aliate, care țin de transferul de autoritate, care țin de acțiunea și în alte medii operaționale.
2 – Legea privind apărarea și securitatea cibernetică: spațiul cibernetic a devenit domeniul operațional în cadrul Alianței și trebuie reglementat.
Deci acestea două sunt proiectele care ne interesează pe noi.
Anca Grădinaru: Aici, această ultimă lege cum v-ar ajuta?
Gen. Daniel Petrescu: În primul rând, trebuie definite responsabilitățile și modul în care ne organizăm pe toate palierele astfel încât să avem un răspuns adecvat…
Anca Grădinaru: Adică dacă vine un atac cibernetic sau un fake news care se răspândește, cum s-a mai întâmplat de altfel, în 24 de ore în toate rețelele de socializare…
Gen. Daniel Petrescu: Cine răspunde, cine identifică, cine monitorizează permanent situația, cum intervenim cu echipele noastre, cum intervenim cu echipele aliate, pentru că se discută și la nivel aliat și la nivelul UE echipe de răspuns la incidente cibernetice.
Deci acestea sunt cele două legi de bază care ne interesează pe noi armata ca să putem funcționa foarte bine. Am spus că nu începem totul de la zero, dar avem lecții învățate și din pandemie și din diferite situații de urgență, avem lecții învățate și din conflictul care se desfășoară lângă noi.
În primul rând avem nevoie de legislație clară și responsabilități foarte clare.
„Apărarea națională se bazează și pe cei 76 de mii de militari, dar și pe efortul întregii națiuni”
Anca Grădinaru: Și în ceea ce privește convocarea bărbaților apți de luptă, pentru că s-a discutat și despre asta, în situații de război…
Gen. Daniel Petrescu: Da, avem pe flux și un proiect de lege privind pregătirea populației pentru apărare. Acel proiect de lege se referă în principal la modul în care putem să facem serviciul militar, voluntar în termen pentru că din 2007 este suspendat serviciul militar obligatoriu, rezerva a îmbătrânit, nu am reușit să mai chemăm la pregătire.
Ca să chemi la pregătire să se instruiască pe tehnică nouă trebuie… sau ca să chemi oameni care nu au făcut serviciul de militar în termen e nevoie și de acordul structurilor sau firmelor unde lucrează. Trebuie să reglementăm foarte bine această situație. Pentru că noi desfășurăm anual exerciții de mobilizare; e adevărat că populația a fost un pic mai sensibilă în ultima perioadă referitor la desfășurarea acestor exerciții, dar aceste exerciții sunt necesare.
Nu înseamnă că este un pericol dacă desfășurăm un exercițiu de mobilizare. Nu înseamnă că mâine vor fi chemați, dar sunt situații în care trebuie să actualizăm situația lor medicală, trebuie să vedem dacă avem cu ce să-i echipăm, să vedem dacă fluxul de echipare funcționează. Deci avem nevoie, dar nu face parte din pachetul de legi despre care am vorbit, dar este pe flux. Este în circuitul de avizare între Ministere. Va fi publicat în Procesul de Transparență Legislativă după care va fi prezentat Parlamentului. Evident că toate aceste proiecte de lege vor urma parcursul democratic și vor fi aprobate în Parlament.
Deci spuneam: legi clare, resurse, posibilități să cheltuiești aceste resurse alocate – un cadru legislativ adecvat privind achizițiile, o industrie de apărare care poate să satisfacă nevoile, cerințele, proiectele atunci când sunt necesare și un sistem de salarizare adecvat și infrastructură în unități și tehnică pe care te poți baza, și capabilități de comandă și control și un moral al militarilor care să-ți permită să-ți îndeplinești misiunea.
Anca Grădinaru: Potrivit NATO, armata României are 76 de mii de militari pe care poate conta. Este suficient ca România să poată rezista cel puțin 5 zile după actualele standarde ale NATO până ce vor sosi aliații?
Gen. Daniel Petrescu: Să poată rezista 5 zile, 30 de zile, un număr de zile, nu așa se pune problema. Apărarea națională se bazează și pe cei 76 de mii de militari, dar și pe efortul întregii națiuni. Noi suntem doar o parte – acea parte specializată a națiunii – care coordonează și activitățile altor instituții în situații de urgență sau în situație în care se impune să ne apărăm.
Anca Grădinaru: Cu alte cuvinte, spuneți că dacă ajungem într-un asemenea necaz, trebuie să contribuie toată lumea.
Gen. Daniel Petrescu: Trebuie să contribuie toată lumea, este evident. Trebuie angajate toate instrumentele de putere ale statului – și diplomatic și economic – pentru că acești militari trebuie susținuți. Avem nevoie de o industrie care să funcționeze, de aceea toate planurile noastre se bazează pe mobilizarea întregii națiuni în situație de conflict armat.
Dar în funcție de evoluția crizei, cel puțin în perioada inițială, eu spun că ne putem baza pe militari, pe structura de forțe a Armatei României cu dotarea pe care o avem azi, cu instruirea pe care o avem în acest moment.
Gen. Daniel Petrescu, despre summitul NATO de la Madrid: Sunt convins că vom avea decizii care ne ajută, dar sunt convins că totul va depinde de noi cum le punem în practică și cum ne vom pregăti la nivel național.
Urmărește aici întreaga Ediție Specială Europa FM moderată de Anca Grădinaru
Citește și: Mall din estul Ucrainei, cu peste 1000 de persoane în interior, bombardat de Rusia | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
