Liderii coaliției aflate la guvernare se întâlnesc, marți, pentru a relua discuțiile despre prețurile la energie. Anunțul a fost făcut de Marcel Ciolacu, președintele PSD, partid care dorește reglementarea pieței pentru consumatorii casnici și pentru IMM. Propunerea PSD a fost refuzată, până acum, de liberali.
Este a doua ședință a Coaliției în care PSD, PNL și UDMR încearcă să ajungă la un consens privind tarifele la energie.
Marcel Ciolacu consideră că trebuie abordate câteva componente clare:
„Este acea perioadă când energia este deja vândută şi să vedem abordarea pentru anul viitor, când încă 75% din energie nu este vândută”.
Liderul PSD a mai afirmat că, din perspectiva MinistErului Finanţelor, este o „supraimpozitare a furnizorilor de energie”.
„Trebuie să găsim o soluţie tehnică pentru vârfuri, când nu există soare, de exemplu, sau nu este vântul necesar de a veni energie eoliană, acolo sunt nişte vârfuri de 10 sau 15%, când va trebui făcut importul, dar de asta suntem interconectaţi la Europa”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu vrea ca ministrul Energiei să explice de ce statul român dă certificate verzi pentru energie verde care apoi este exportată.
„De exemplu, statul român dă certificate verzi pentru energia verde. Statul român… Să dai certificate verzi, iar energia verde din România, produsă în România, să o exportăm sunt lucruri bizare, unde ministerul Energiei neapărat trebuie să vină cu nişte propuneri”.
PSD vrea păstrarea preţului la energie. „Noi încercăm să menţinem acelaşi preţ, 0.68 şi 0.8”.
România se află în topul european al celor mai scumpe pachete de măsuri de sprijin în fața scumpirilor la energie, raportat la Produsul Intern Brut.
O analiză Financial Times ne plasează pe locul 5, aproape de Austria, Macedonia, Franța și Lituania. Mai mult decat România cheltuie Grecia, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina… și Kosovo.
Autoritățile de la Bucuresti nu au transmis date clare cu privire la costul total al măsurilor de sprijn pentru facturi. La rectificarea bugetară, MinistErul Energiei a cerut o suplimentare de 31 de miliarde lei a bugetului, dar – conform proiectului pus în dezbatere public – va primi doar 2,5 miliarde lei.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
