Potrivit unor variante de negociere, primăriile ar putea beneficia de mai multe fonduri decât era anunțat până acum.
Potrivit unor surse, ultimele variante de lucru prevăd în continuare o cotă de 60% din impozitul pe venit pentru primării.
Dar – din banii de la Consiliile Județene care merg la Ministerul de Finanțe – 5% ar urma să fie împărțiți în mod egal către toate județele, fără să se țină cont de criteriile care astăzi sunt în vigoare – nici măcar de numărul de locuitori dintr-un județ.
Statul ar urma să suporte toate cheltuielile sociale, pe care imtentiona sa le treaca în bugetul administraţiilor locale. Cheltuielile sociale la primarii nemultumisera atat primarii, cat si asociatiile din domeniu.
Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, de exemplu, acuza Guvernul că încalcă legea, lăsând în seama autorităților locale plata pentru persoanele cu dizabilități.
Între timp, Consiliul fiscal apreciază că scenariile care stau la baza bugetului sunt excesiv de optimiste.
Printre probleme: scenariul de creștere economică, urmat de încasările din TVA, veniturile din accize, dinamica numărului de angajați sau câștigul salarial brut în sectorul concurențial.
Consilul Fiscal – o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare – e de parere ca intreaga creștere economică ce fundamentează construcția bugetară e prea optimista in raport cu evaluările altor instituții, mai ales în conditiile in care se preconizeaza ca ritmul de crestere in economia zonei euro va incetini.
În plus, faptul că guvernul a adoptat rapid mai multe măsuri fiscale cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice aceste riscuri.
În acest context, Consiliul Fiscal nu crede că România va avea în 2019 o creștere economică reală de 5,5% – așa cum preconizează autoritățile statului.
