Confidenţialitate

Ce înseamnă „twin deficits” – deficitele gemene și ce trebuie să facă România dacă vrea guvern dedicat reformei și economiei. Claudiu Năsui explică | VIDEO

Claudiu Năsui, deputat USR, fost ministru al Economiei, a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. România trebuie „să strângă cureaua”, spune Claudiu Năsui la Europa FM. Subliniază că impactul deficitului bugetar asupra vieții noastre este „absolut colosal și devastator”. „Mai ales că România acum se află într-o situație denumită în economie drept <<twin deficits>> – deficite gemene”, care explică în emisiune principiul deficitelor gemene.

Ioana Ene Dogioiu: Premierul desemnat Ciolacu spunea că vrea să aibă un guvern dedicat reformei și economiei. Dacă chiar își dorește lucrul acesta, ce ar trebui să facă?

Claudiu Năsui: „Domnul Ciolacu este deja unul dintre cei mai influenți politicieni români. Ce a vrut dânsul să facă a putut să facă de fiecare dată. Deci dacă își dorea cu adevărat reformă sau să aibă niște idei cu adevărat reformatoare și care să aducă dezvoltare României, a putut deja să le implementeze, am văzut deja rezultatele și ele nu sunt îmbucurătoare.

În principiu, domnul Ciolacu a susținut creșteri de taxe – mai ales pe acest subiect diviziv al suprataxării muncii part-time, unde într-un guvern anterior PSD a fost foarte prost primit. Guvernul liberal al domnului Orban a eliminat acea suprataxare și, ce să vezi, tot un guvern al PNL – dar cu susținerea și împins de la spate de domnul Ciolacu – a reimpus această supraimpozitare.

Domnul Ciolacu ne-a vorbit deja despre planul lui economic, care include, de fapt, o serie întreagă de creșteri de taxe peste cele de acum: taxe pe cifra de afaceri, taxe pe muncă, impozitare progresivă și alte lucruri asemenea.

Ce ar trebui să facă este tocmai invers și aceasta este și tristețea cu acest domn Ciolacu. Pentru că ce ar trebui să facă România este să strângă cureaua, să reducă cheltuielile statului și, slavă Domnului, chiar e de unde să reduci. Și, totodată, să reducă această povară fiscală. Mai ales că România acum se află într-o situație denumită în economie drept „twin deficits” – deficite gemene. Și chiar dacă poate românii care se uită la noi sau poate ne ascultă nu realizează impactul deficitului asupra vieții lor, el este absolut colosat și devastator”.

Claudiu Năsui, despre deficitele gemene

Ioana Ene Dogioiu: Ce înseamnă deficitele gemene?

Claudiu Năsui: „Înseamnă, practic, deficit bugetar – adică faptul că nu ai suficienți bani pentru toate cheltuielile pe care ți le planifici ca stat român. Și înseamnă importuri mai mari decât exporturile, deci, practic, înseamnă că în fiecare lună tu trebuie să te finanțezi cumva ca să plătești importuri. Înseamnă că, practic, statul român are nevoie de extern, de exterior – că sunt fonduri europene, că sunt diaspora care ne trimite bani înapoi sau datorie, care de fapt aici este marea parte, ca să continui să-ți duc viața pe care o ai acum.

În momentul în care ai aceste deficite gemene și vine o furtună în afara țării, în momentul în care începe să se clatine America, Germania, Europa sau alte țări, în momentul acela ți se împuținează banii din locurile acelea și noi suntem direct afectați pentru că noi depindeam de ei.

Și asta este și puțin ironia – și zic fin ironia, pentru că de fapt este ipocrizia – este marea ipocrizie a lui Marcel Ciolacu când spune <<patriotism economic>>. Patriotism economic înseamna să faci niște reforme care-ți rezolvau deficitele gemene, care te făceau să fii pe picioarele tale în Europa și nu doar în Europa, ci în lume. Să fii mai puțin afectat de potențiale crize.

Uitați-vă cum a fost criza din 2008 – 2009: în momentul acela România a fost foarte afectată, chiar dacă politicienii locali ne spuneau să stăm fără griji pentru că criza va fi doar în America. Nu are cum să fie în America atunci când ai deficite gemene…”.

Ioana Ene Dogioiu: Și creșteau salariile profesorilor cu 50%, să ne aducem aminte…

Claudiu Năsui: „Iar, un lucru care se întâmplă și acum…”

Ioana Ene Dogioiu: Nu chiar cu 50%.

Claudiu Năsui: „Nu, dar creșterile de cheltuieli sunt încă aici. Practic, nu am învățat nimic din acel moment când factura a venit și au suferit enorm pentru că au trebuit să facă niște reforme pe genunchi, rapid, intempestiv. Aici este o discuție întreagă, dar în orice caz, nu a fost bine nici României, nici lor. Și exact genul acesta de factură cred că se prefigurează și acum. Domnul Ciolacu cred că din acest motiv a avut această frică să preia guvernarea tocmai când a văzut și grevele că se profilează, dar, mai ales, cred că anticipează faptul că va veni această recesiune și nu știe cum o să dreagă până la alegerile prezidențiale”.

Claudiu Năsui: „Acum trei luni, domnul Câciu ne-a zis de o gaură de 20 de miliarde Gaura aceea, de fapt, este suplimentară deficitului”

Ioana Ene Dogioiu: Vorbeam mai devreme despre profesori. Am avut o grevă de trei săptămâni încheiată într-o oarecare măsură cu o capitulare a Guvernului, care a dat ceea ce la începutul grevei spunea că este de-a dreptul imposibil – adică o creștere salarială în medie de 25% acum în iunie, 1300 de lei entru fiecare cadru didactic și au inclus în textul Ordonanței de Urgență – deși se jurau că așa ceva nu se poate – majorarea salarială de anul viitor, dar și faptul că salariul debutantului în Educație va fi salariul mediu pe economie. Acești bani – să ne referim la banii de anul acesta – nu sunt incluși în buget, nu au fost prevăzuți. Ei trebuie să apară de undeva ca să fie plătiți. Trebuie plătiți chiar începând cu luna iunie. Mă rog, cât se va plăti în luna iunie având în vedere greva, dar din iulie trebuie plătiți în fiecare lună. De unde poate să-i scoată?

Claudiu Năsui: „Uitați-vă la ce s-a întâmplat zilele acestea cu Ministerul Finanțelor. A împrumutat 8,9 de miliarde de lei doar în ultimele două săptămâni. 8,9 miliarde de lei la dobânzi mari de aproximativ 7% pentru a face față acestor cheltuieli. Banii aceștia nu erau prevăzuți în buget. Și știți ce nu mai era prevăzut în buget? Inclusiv cheltuieli actuale, subestimate, cu niște venituri supraestimate și aici ajungem la altă problemă. Noi suntem precum un acrobat care se plimbă pe marginea prăpastiei și orice vânt care vine – că este o criză externă sau una internă, justificată – se dezechilibrează.

Acum trei luni, domnul Câciu ne-a zis de o gaură de 20 de miliarde Gaura aceea, de fapt, este suplimentară deficitului. Nu este vorba doar de deficitul guvernului, ci este peste acela. E bonus. De atunci, gaura aceea este de 24 (n.r. miliarde de lei), extrapolând datee pe execuția bugetară de atunci. Dacă facem același calcul la zi, pe 5 luni de execuție, avem 32 de miliarde. Deci gaura a crescut. Nu au făcut decât să crească această gaură, deși au dat o Ordonanță de Urgență care ei zic că va reduce cheltuielile.

Deficitul pentru luna mai, care nu a ieșit încă public, dar pe surse se știe de el, este de 2,3% din PIB. Este absolut colosal având în vedere că noi avem o țintă de 4,4% agreată cu Comisia Europeană pentru că suntem într-o procedură de deficit excesiv pe care nu o s-o mai putem îndeplini”.

Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Marius Budăi, despre majorarea salariului minim net: Este posibil, dar trebuie să ne consultăm cu patronatele | AUDIO