Săptămâna aceasta, Green Report, în parteneriat cu Ministerul Mediului, a organizat cea de-a cince ediție a conferinței dedicată economiei circulare, CIRCULAR 4R ECONOMY.
Dezbaterile au adus în prin plan modul în care modificările legislative efectuate la începutul anului au afectat activitatea producătorilor, colectorilor, reciclatorilor și ale organizațiilor de transfer de responsabilitate.
Reprezentanții mediului de afaceri au atras atenția că România ar putea să nu își îndeplinească ținta pentru reciclarea ambalajelor din sticlă în 2019, întrucât colectarea este ineficientă în lipsa unei infrastructuri adecvate. Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul deșeurilor electronice.
“Ne dorim să avem un rol activ în dezvoltarea celor mai eficiente mecanisme care să asigure atingerea obiectivelor de colectare ale României. Sistemului depozit pentru ambalajele reutilizabile, care vine în completarea celui de colectare selectivă, are sprijinul industriei berii.
Producătorii locali de bere participă activ la funcționarea lui atât prin punerea pe piață a ambalajelor reutilizabile, cât și prin informarea constantă a consumatorilor privind mecanismul de returnare a ambalajului și, implicit, de recuperarea a garanției”,a transmis Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României, la conferința Circular 4R Economy.
Julia Leferman a mai subliniat că obiectivul asociației pe care îl reprezintă, ca producători este să aibă un dialog cu autoritățile publice pentru a identifica ce alte măsuri sunt necesare astfel încât pentru fiecare tip de ambalaj din România să se atingă ținta.
Totodată, în perspectiva extinderii din 2021 a sistemului depozit și asupra ambalajelor de unică folosință, anul acesta vom pune la dispoziția Ministerului Mediului o analiză complexă privind impactul economic, social și de mediu al acestui sistem, astfel încât, impreună cu autoritățile române, să putem implementa un model funcțional, adaptat specificului local. Mai ales că, fiind prima piață importantă din Europa de Est care a reglementat sistemul garanțial pentru ambalaje de unică folosintă, avem șansa de a dezvolta o infrastructură de colectare modernă, devenind astfel și un exemplu de bune practici pentru țările din regiune”, a spus Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României, la conferința Circular 4R Economy.
De asemenea, potrivit Simonei Vaida, Public Affairs Manager al Recolamp, numărul firmelor care colectează deșeuri reciclabile s-a diminuat în acest an, iar o parte dintre ele, mai ales cele de dimensiuni mici, au intrat în faliment și au dispărut de pe piață.
“Infrastructura creată de Recolamp există și se extinde. Este adevărat că în momentul de față avem probleme legate de noul sistem. Practic, suntem victime colaterale ale noului sistem pentru că noi funcționăm tot în baza colaborării cu colectorii, care aveau ca obiectiv colectarea deșeurilor provenite din ambalaje și desigur că a scăzut numărul lor. Au fost și firme mai mici care s-au închis și cu care lucram foarte bine. Iar celorlalti,, din ce ne-au povestit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cantitatea le-a scăzut la jumătate. Trebuie să se gândească ce vor face pe viitor”, a spus Simona Vaida.
Prezent în cadrul conferinței Circular 4R Economy, Cătălin Răzvan Gurău, director al Asociației Producătorilor Europeni de Electrocasnice din România, a spus că în ceea ce privește deșeurile DEEE, ținta României a crescut la 45% din cantitatea pusă pe piață în ultimii trei ani, target care, de asemenea, cel mai probabil nu va fi atins.
“Cantitatea pusă pe piață nu este totuna cu cantitatea generată. Eficiența colectării ar trebui să fie undeva la 70-80% din cantitatea generată că să atingem acel 45%, România fiind o piață nesaturată”, a declarant Catalin Razvan Gurau.
Acesta a tras un semnal de alarmă în condițiile în care România încearcă să se alinieze cu statele din Europa de Vest, dar autoritățile nu reușesc să creeze un sistem de colectare eficient.
“Trebuie să avem grijă să păstrăm cel puțin fluxurile de cantități actuale pentru că e clar că colectarea separată organizată de autoritățile locale nu dă rezultate și nu este ceva neașteptat”, a declarat Catalin Razvan Gurău.
Buzăul va face tranziția către un oraș circular
Asociația Coaliția pentru Economia Circulară a lansat în premieră o platformă prin care primăria municipiului Buzău va contura un plan de tranziție către un oraș circular, potrivit lui Constantin Damov, președinte al Asociației Coaliția pentru Economie Circulară.
Damov a subliniat importanța adaptării modelelor occidentale de durabilitate și circularitate la cultura locală, această platformă fiind unul dintre instrumentele prin care poate fi dezvoltat un model potrivit, ținând cont de contextul local.
Printre măsurile propuse se numără înființarea a câteorva centre de reparații, pentru optică, biciclete și produse electronice. De asemenea, restaurantele și alte unități din domeniul ospitalității ar putea primi un sticker de pus la intrare care ar anunța clienții că acel loc nu mai servește paie de băut, recipiente din plastic sau alte măsuri de reducere a poluării cu plastic și a consumului de resurse.
