La Europa FM, vineri, de la 13:15, Vlad Petreanu și Cristian Tudor Popescu intră în rolurile a doi ”avocați” aflați pe poziții opuse, dar te lasă pe tine să decizi ce este mai bine. La Avocatul Diavolului tu ești judecătorul, tu ai controlul!
Vlad Petreanu și Cristian Tudor Popescu vă invită să vă exprimaţi opinia şi să o faceţi auzită în întreaga ţară sunând la numărul de telefon 0372.069.599.
Un joc clasic al seducției se desfășoară de ceva timp în politica noastră: cu cât susține Dacian Cioloș mai tare că nu candidează și nu intră într-un partid, cu atât îl vor mai tare politicienii ce-i cântă serenade electorale sub balconul de la Palatul Victoria.
Din corul pețitorilor fac parte liberalii, cam scăpătați la simpatia publicului, deci fascinați de zestrea de popularitate a prim-ministrului, apoi virginii nerăbdători din politica dâmbovițeană, USR–știi lui Nicușor Dan, îndrăzneți până la a-i propune lui Cioloș să treacă la treabă, că ei sunt gata, deci “are cu cine”, și, în fine, marele mut de la Cotroceni, însuși președintele Iohannis, căruia cochetărelile premierului tehnocrat și preocuparea pentru propria-i scădere de popularitate i-au redat în mod miraculos glasul și ceva vigoare politică, chiar înainte de alegeri.
Întrebat dacă l-ar desemna pe Cioloș prim-ministru, chiar și așa, fără apartenență politică, președintele răspunde acum că da, de ce nu, și că nu-l intresesează “deloc dacă este membru cu carnet sau nu este membru cu carnet”. În politică principiile se schimbă repede, mai ales când ai apucat-o la vale. Acum mai puțin de o lună același domn președinte preciza că nu va desemna un prim-ministru independent după alegeri și că dl. Cioloș ar face bine să-și declare “simpatia, preferinţa sau adeziunea pentru un partid” dacă vrea să rămână premier.
Dar nici Dacian Cioloș nu-i de gheață. Curtat cu atâta insistență, începe și el încet-încet să facă pașii de dans pre-electoral. Vrea să devină prim-ministru sau nu vrea? – îl întreabă, la Hotnews, Cristian Pantazi și Dan Tapalagă. “Eu am spus ca nu ma feresc sa ma implic, dar nici nu cred ca sunt indispensabil” – răspunde Dacian Cioloș, după care adaugă, cochet: “dacă vreți să fiu direct.” Dar cu susținerea unei mari coaliții PSD-PNL ați vrea să guvernați? Îl chestionează jurnaliștii de la Hotnews. Nu cu PSD, răspunde, în esență, pețitul.
Fără îndoială, Dacian Cioloș e simpatizat de un mare număr de români, probabil mai ales pentru că e atât de diferit de politicienii care roiesc în jurul lui. Sau era, pentru că dl. Cioloș nu pare deloc lipsit de reflexe politice. Unele sunt mai puțin evidente publicului – cum ar fi, de exemplu, menținerea îndelungată în cabinetul său a unor personaje plantate acolo în urma negocierii între partide care l-a făcut prim-ministru, acum aproape un an. Alte poziții ale sale sunt de-a binelea politicianiste – luați numai ultima sa declarație pe tema căsătoriilor între persoane de același sex: “eu pledez pentru toleranta cu respectarea ideii de familie”. Rabbi Cioloș dă dreptate tuturor ca să nu piardă sprijinul nimănui, ce e mai electoral decât o asemenea ocolire cu fentă a alegerii între alb sau negru?
Pe de altă parte, să recunoaștem că dl. Cioloș e cel mai puțin politician dintre toți prim-miniștrii ultimilor 25 de ani și că are un soi de onestitate în prezența publică care pare foarte apreciată de societate. Cioloș nu-i perfect, dar nici nu pretinde asta, spre deosebire de restul politicienilor, care se prezintă mereu ca mântuitori electorali.
Îl vreți pe Dacian Cioloș ca premier și după alegerile din 11 decembrie pentru că e altceva decât restul politicienilor, ori credeți că e vremea să plece, să lase locul altora, tocmai pentru că devine din ce în ce mai mult la fel ca restul politicienilor?
