Liderul Partidului Social Democrat a anunțat, miercuri, că formațiunea nu susţine legea privind autonomia Ţinutului Secuiesc şi va respinge proiectul la Senat, care va fi cameră decizională.
Marcel Ciolacu acuză PNL că s-ar face vinovat de neîntrunirea la timp a plenului care să respingă această lege la Camera Deputaților.
“Acest proiect are numai rapoarte de respingere şi avize negative. Acest proiect a fost introdus pe ordinea de zi cu raport de respingere. Mai mult, Guvernul a dat răspuns şi a trimis punct de vedere după mai bine de două luni de când i-a fost solicitat, după ce se împlinise deja termenul de adoptare tacită! Mai mult, Comisia pentru Administraţie condusă de PNL a avut nevoie de 3 săptămâni ca să dea un raport pentru această lege”, scrie Marcel Ciolacu, miercuri, într-o postare pe Facebook.
Potrivit șefului Camerei Deputaților, Biroul Permanent al forului a atenţionat Comisia de Administraţie printr-o adresă că se împlineşte termenul de adoptare tacită şi că trebuie să facă ceva.
“Deşi reprezentanţii PNL mimează acum naţionalismul, chiar ei sunt vinovaţi pentru neîntrunirea la timp a plenului care să respingă această lege. Pentru că au venit infectaţi în Parlament şi nu am putut ţine şedinţe fix în perioada în care s-a împlinit termenul de adoptare tacită pentru această lege”, adaugă șeful PSD.
Mai exact, județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș, locuite preponderent de etnici maghiari, ar urma să aibă un fel de parlament local și un președinte ales pe o perioadă de patru ani.
Proiectul, inițiat la finalul anului trecut de doi deputați UDMR, a fost adoptat tacit deoarece nu a fost dezbătut în timp util de către Camera Deputaților.
Actul normativ prevede că Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați acolo.
De asemenea, inițiativa mai prevede înființarea unui parlament local, numit Consiliul de Autoadministrare, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, precum și un guvern local – Comisia de Autoadministrare.
Nu în ultimul rând, Ținutul Secuiesc ar urma să aibă propriul președinte, ales prin vot pentru un mandat de patru ani.
Propunerea legislativă mai prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat acolo.
Ținutul Secuiesc ar urma să fie împărțit în șapte subdiviziuni administrative, numite Scaune – teritorii tradiționale secuiești.
Toate avizele primite până acum de inițiativa legislativă sunt negative, dar pentru că nu a fost dezbătută în termenul constituțional de 45 de zile, aceasta a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Proiectul a fost transmis Senatului, care este forul decizional și unde nu poate fi adoptat tacit, ci este obligatoriu un vot.
