Confidenţialitate

Ciolacu: Iohannis nu a avut demnitatea și mândria națională de a promulga ”Legea Trianon”

Liderul PSD a transmis, joi, cu ocazia Centenarului de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, un mesaj în care îl critică pe șeful statului.

”Astăzi România marchează Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon. O pagină esențială a istoriei națiunii române, prin care a fost a fost recunoscută Unirea Transilvaniei și a părții răsăritene a Banatului cu România, respectiv voința românilor exprimată la 1 Decembrie 1918. Parlamentul a votat pe 13 mai legea prin care doream să marcăm, cu demnitate, simbolistica națională a Zilei de 4 iunie. Din păcate, președintele Iohannis nu a avut demnitatea și mândria națională de a promulga această lege în timp util, pentru a fi astăzi deja în vigoare”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.

În opinia sa, eroismul, jertfa, abilitatea politico-diplomatică și demnitatea oamenilor politici de atunci au făcut posibil acest moment istoric esențial pentru devenirea Națiunii Române reîntregite!

”Un model de urmat pentru cei aflați astăzi la conducerea țării, de a nu mai pune interesele politice personale deasupra intereselor naționale. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a mai notat Marcel Ciolacu.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921, amintește Mediafax.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi, anume Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Documentul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.