Ciocănești este un sat muzeu, pe Valea Bistriței, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureș, nu departe de Vatra Dornei. Casele din sat poartă un brâu cu motive tradiţionale sculptate şi colorate. Idea i-a venit în urmă cu vreo 50 de ani Leontinei Ţăran, o localnică a cărei casă este ea însăşi muzeu. Leontinei Ţăran îi plăceau atât de mult modelele tradiţionale pe care le cosea pe costume, încât i-a cerut într-o bună zi, acum mai bine de 50 de ani, unui zugrav din sat – Gheorghe Tomoioagă – să-i facă astfel de modele şi pe casă. Localnicii numesc modelele… pui. Le-a plăcut cum era casa Leontinei, aşa împodobită, şi l-au chemat şi ei pe Gheorghe Tomoioagă. Au vrut să aibă casa împodobită, dar cu alte modele, mai deosebite. Şi aşa, rând pe rând, aproape toate casele au fost „decorate“. Şi şcoala, şi primăria, şi muzeul. Acum, doar două femei din sat știu să mai facă astfel de ornamente pe case. Când nu împodobesc casele, împodobesc ouă, pentru că la Ciocănești există și un muzeu al ouălor încondeiate. La Ciocănești, în județul Suceava, te poți caza într-una din casele împodobite cu motive tradiționale și poți mânca la localnici. Dar – o atracție este și plimbarea cu pluta pe Bistrița. Pe vremuri erau adevărate „caravane“ de plute pe Bistriţa. Mai sus, la Cârlibaba, era un baraj improvizat. Se ştia ora la care se oprea apa, ora la care se dădea drumul, ca apoi apa să vină cu putere şi să împingă plutele încărcate cu lemne. La muzeul din sat există poze vechi şi o diplomă. Plutaşii din Ciocăneşti au fost decoraţi la sfârşitul secolului al 18-lea pentru un transport record de lemne: 420 de metri cubi, ceea ce înseamnă cam 21 de TIR-uri, la un singur transport. Lemnul ajungea până la Dunăre, iar din el se făceau vapoare. Poți să și pescuiești, dar în fiecare an, la jumătatea lunii august, la Ciocănești are loc un festival al păstrăvului. Numele de Ciocăneşti vine de la meşterii fierari pricepuţi – ciocănari – care făceau armele pe vremea lui Bogdan Voievod, iar apoi a lui Ştefan cel Mare. De altfel, localnicii se laudă că vestitul buzdugan cu colţ al lui Ştefan cel Mare, care se află într-un muzeu la Istanbul, ar fi fost făcut la ei în sat. Chiar au încercat de câteva ori, fără rezultat, să îl aducă acasă. Acum, în sat există câteva ateliere de fierărit, dar doar pentru potcovitul cailor. În rest… în sat sunt o grămadă de familii care poartă numele Ciocan.
