Confidenţialitate

Cine este și ce vrea George Soros

Născut în 1930, la Budapesta, George Soros este fiul unei familii de evrei nepracticanți din clasa de mijloc.

A cunoscut foarte devreme fața totalitarismului (varianta fascistă maghiară și germană), iar faptul că a supraviețuit Holocaustului se datorează în bună măsură, tatălui său care a reușit să ascundă originea familiei cumpărând documente false care atestau calitatea de creștini a membrilor ei.

Tot ca măsură de protecție, numele familiei a fost schimbat din Schwartz în Soros. Alegerea i-a aparținut tot capului familiei, un lingvist amator, care aprecia că noul nume este un palindrom, iar in limba esperanto se traduce prin “cel care se va ridica”.

În 1947, tânărul George părăsește pentru totdeauna Ungaria și merge la studii la Londra.

În capitala britanică se întreține practicând diverse ocupații precum cărător de bagaje, chelner sau comis-voiajor. O altă sursă de venit o reprezentau donațiile din partea unei organizații creștine de binefacere.

Mai târziu avea să povestească faptul că nu a simțit niciun fel de atracție față de vreuna dintre meseriile încercate în timpul facultăți și imediat după finalizarea studiilori ceea ce l-a făcut să caute alternative. A scris tuturor directorilor de bănci comerciale din Londra și a primit doar două răspunsuri.

Unul dintre ele de la compania Singer and Frielander. Acolo a obținut prima sa slujbă în mediul financiar și a putut să înceapă ceea ce va deveni mai târziu una dintre cele mai cunoscute cariere din acest domeniu din secolul 20.

Nu știe exact cum i-a convins pe cei de la Singer and Frielander să îl angajeze, dar bănuiește că o contribuție semnificativă a avut faptul că directorul companiei provenea la rându-i din Ungaria.

În timpul studiilor, emigrantul est-european a avut ocazia să intre în contact cu filosoful Karl Popper a cărui teorie privind societatea deschisă avea să o adopte mai tărziu ca țel și metodă de lucru în întreprinderile sale financiare și civice.


Cariera profesională

În 1956, Soros se mută în Statele Unite unde avansează constant în ierarhiile companiilor pentru care lucrează ajungând ca, spre finalul anilor 60, să se transforme din angajat în investitor. 

Fondurile sale au crescut constant de-a lungul timpului ajungând ca la finalul anilor 80 să devină unul dintre cei mai importanți actori de pe piețele financiare mondiale.

Firesc, acest rol a atras atenția presei și a oamenilor politici astfel încât George Soros a devenit un soi de vedetă a știrilor și discursurilor publice.

În 1992 avea fie acuzat că, în goana după profit, a provocat retragerea lirei sterline din Mecanismul de Schimb Valutar Euopean iar în 1997 că a avut un rol semnificativ în criza financiară asiatică.

Acest ultim incident marchează și una dintre cele mai cunoscute ieșiri antisemite la adresa sa, cea a premierului malaiezian al vremii, Mahattir bin Mohamad, care a sugerat că în spatele necazurilor țării sale și statelor vecine se află o conspirație evreiască. După mulți ani de zile, politicianul malaiezian avea să retracteze aceste afirmații.


Implicare politică și civică

De la finalul anilor 70, George Soros devine un donator constant pentru cauze umanitare. Paleta de donații este foarte largă acoperind teme ca educația populației de culoare din Africa de Sud în timpul apartheid-ului și politicile publice în domeniul drogurilor ușoare din Statele Unite.

Toate aceste donații s-au făcut sub umbrela Fundațiilor pentru o Societate Deschisă – o rețea de organizații non-guvernamentale reprezentate în peste 100 de state ale lumii.

În Statele Unite, Soros a fost o prezență mai degrabă discretă până în 2004 când a făcut donații substanțiale pentru a evita realegerea președintelui George W Bush. Ulterior, donațiile către cauze politice ale liberalilor americani au continuat.

Miliardarul a fost acuzat, în 2011, și că ar fi susținut mișcarea Occupy Wall Street însă acuzația nu a fost niciodată dovedită.


Go East

Însă, probabil cel mai puternic, influența finanțistului american a fost resimțită în partea de lume din care a provenit – estul european. În timpul regimurilor comuniste care au controlat regiunea până la finalul anilor 80, organizațiile finanțate de Soros au furnizat sprijin pentru dizidenții pro-democrație din mișcări ca Solidaritatea (Polonia) și Charta 77 (Cehoslovacia). Un alt beneficiar a fost Andrei Saharov, unul dintre cei mai cunoscuți militanți pro-democrație provenit din spațiul Uniunii Sovietice.

Primul Institut pentru Societatea Deschisă finanțat de George Soros se deschide la Budapesta în 1994 și, pe măsură ce liberalizarea centrului și estului european o permite, alte organizații cu aceeași agendă pro-liberală apar în toate statele din regiune.

Budapesta rămâne unul dintre cele mai importante centre ale activităților civice finanțate de Soros și din 1991 sediul Universității Central Europene căreia filantropul american i-a donat peste o jumătate de miliard de dolari de-a lungul anilor. De altfel, Universitatea este în această perioadă la un pas de a fi desființată de guvernul condus de Viktor Orban care vede în instituția de învățământ superior un avanpost al agendei lui George Soros.  Intențiile cabinetului ungar au fost aspru criticate atât în Statele Unite cât și în țările din estul Europei. Criticii insistă asupra rolului benefic al Universității în formarea unei întregi generații de elite liberale, cele care au orientat ferm regiunea către occident.

Guvernul ungar, prin persoana premierului Orban, râmâne unul dintre cei mai înverșunați adversari ai bătrânului miliardar american. Atât de mare este preocuparea Budapestei legată de influența lui George Soros încât administrația Orban cheltuie importante fonduri de stat pentru campanii de relații publice menite să îl pună pe acesta într-o lumină nefavorabilă.

Riscul ca aceste campanii să capete tonuri antisemite a fost subliniat în repetate rânduri de către organizații evreiești din Ungaria și din afara ei. Însuși reprezentantul diplomatic al Israelului la Budapesta a avertizat guvernul ungar în legătură cu acest subiect, dar intervenția sa a fost ulterior nuanțată de șefii săi de la Tel Aviv care la rându-l lor văd, din motive diferite, în Soros un adversar.

Despre Viktor Orban cu greu se poate spune că este singurul politician preocupat de influența lui George Soros. Mai mulți foști miniștri georgieni au spus că fără investițiile lui Soros în crearea unui curent de opinie pro-democratic ar fi fost imposibilă așa numita revoluție pașnică a trandafirilor care a adus la putere în 2003 primul guvern pro-occidental din istoria țării.

Pe de altă parte, susținătorii actualilor președinți rus și american, Vladimir Putin și, respectiv, Donald Trump, văd în Soros și în organizațiile civice finanțate el inamici periculoși.

De altfel, într-un controversat interviu publicat în cotidianul românesc Adevărul, Roger Stone fost consilier al lui Donald Trump a insistat asupra faptului că miliardarul american nu are o infliuență benefică asupra societăților spre care își îndreaptă atenția.„Dacă vi se pare comunismul rău, cum credeţi că ar arăta o lume dominată de Soros?”, spune Stone, citat de Adevărul în timpul unei vizite la București.

Spusele sale au avut un curios ecou la scurtă vreme în afirmațiile președintelui PSD, Liviu Dragnea, care și-a pus necazurile politice pe seama aceluiași George Soros.


Ce este “societatea deschisă”?

Văzută ca opus al societății închise dominată de un set rigid de reguli izvorâte din tradiție, societatea deschisă promovată de George Soros este caracterizată de liberalism, toleranță și disponibilitate la dialog, acces neîngrădit la informație și libertate de opinie.

Alegerile în societățile deschise sunt libere și oferă șanse egale tuturor participanților.

Guvernarea este transparentă, puterile în stat bine delimitate și independente, iar publicul își menține interesul pentru buna guvernare printr-un constant efort de evaluare și prin gândire critică.

Sau în cuvintele lui George Soros: “Politicienii vor respecta, mai degrabă decât să manipuleze, realitatea doar dacă publicul se îngrijește de adevăr și îi pedepsește pe politicieni atunci când îi prind cu o minciună deliberată”.