Vasile Zainea, cel care urma să devină arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a născut pe 25 august 1929, într-un sat din județul Buzău.
S-a călugărit la Mănăstirea Neamț sub numele Pimen și a fost profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu, apoi la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț.
A slujit ca preot la Mănăstirea Văratec și Schitul Durău, fiind muzeograf și stareț la Mănăstirea Putna, apoi stareț la Mănăstirea “Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”.
Pimen Zainea a îndeplinit și misiuni peste hotare: în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite și Canada și la Reprezentanța Patriarhiei Române din Ierusalim.
După studiile superioare la Institutul Teologic din București, s-a specializat în anii ’70 la Universitatea din Köln.
Pimen a obținut și diploma de calificare în muzeografie la Institutul de Arte Plastice din București.
În 1982, arhimandritul este ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul”. Iar în 1991, a fost ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
A redeschis lăcășuri închise în perioada comunistă, cum ar fi Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Humorului și în anul 2000 a fost distins cu Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce.
După 1989, Pimen s-a remarcat prin două inițiative controversate: retrocedarea către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fondului forestier care aparținuse înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuți) și ridicarea Arhiepiscopiei de la Suceava la rang de Mitropolie a Bucovinei.
În octombrie 2007 , în baza documentelor din arhivă, CNSAS l-a deconspirat ca turnător al Securității și al Direcției de Informații Externe, arhiepiscopul fiind racolat în 1975, pe când era la Mănăstirea Putna.
Notele sale au fost semnate cu numele conspirative „Sidorovici” și „Petru”.
Contestațiile făcute la Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au fost respinse în mod irevocabil în 2012, astfel că Pimen a rămas cu verdictul de turnător.
Pimen a fost intubat în seara zilei de 1 mai, după ce starea sa de sănătate s-a înrăutățit. Înaltul prelat a fost transferat de la Suceava la Bucureşti cu un elicoper pe 20 aprilie.
Arhiepiscopul a suferit complicaţii pulmonare, aflându-se sub diferite scheme de tratament, fiindu-i administrată inclusiv plasmă hiperimună, prelevată de la pacienţi vindecaţi de COVID-19.
