Regizorul Alexandru Darie a încetat din viaţă miercuri, 18 septembrie. Regizorul suferea de ciroză.
Trupul neînsuflețit al lui Alexandru Darie va fi depus vineri, de la ora 20.00, la Teatrul Bulandra, Sala Liviu Ciulei, unde va rămâne până duminică, la ora 12.00, anunţă Teatrul Bulandra.
Din 2002, Alexandru Darie a condus Teatrul Bulandra. În 2006 Alexandru Darie a fost ales preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa, avînd două mandate consecutive la conducerea acestui for.
De-a lungul timpului, Alexandru Darie a regizat la Teatrul Bulandra zeci de piese, printre care se numără:
- “Însemnările unui necunoscut”
- “Conversație după înmormântare”. În montarea lui Alexandru Darie (una din cele mai dense, mai coagulate şi mai emoţionante pe care le-a semnat până acum) bântuie mai multe “fantome” care ţin de natura umană: sexul, complexul eşecului, al ratării, relaţia cu părinţii, conflictul între generaţii, incestul, bătrâneţea, moartea uitarea. Regizorul impresionează prin felul în care a ştiut să dea relief poveştilor, dimensiune fiecărui personaj în parte dar şi cum a valorificat pauzele, tăcerile, „necuvintele” (să nu uităm că Darie este autorul unei variante memorabile cu “Trei surori”)
- “Triumful dragostei”. O comedie spumoasă, travesti, răsturnări de situaţie, erotism, senzualitate, capcane pline de umor. Toate în numele iubirii. Un spectacol care face să strălucească în timpurile noastre o piesă clasică. A stârnit deja aplauzele publicului italian şi interesul criticilor la Milano şi Roma.
- “The Bach Files”. Un detectiv particular caută într-o metropolă, creuzet al tuturor timpurilor, lumilor și posibilităților, o descendentă a marelui compozitor, un suflet rătăcit.
Un thriller cu accente SF, o poveste tulburătoare despre iubire, frumusețe, despre lupta dintre bine și rău, despre căutarea de sine.
Un film pe viu, în care actorii, tranformați în imagini alb-negru, se dizolvă, se suprapun, supraanimează, își trăiesc și își spun povestea în și peste desenele animate, în cinetica unei imense benzi desenate. - “Anatomie Titus Căderea Romei”
- “Coriolanus”. Esenţa piesei, în viziunea lui Shakespeare, vizează cele două conflicte: unul politic, intern (plebei – patricieni) şi un altul extern (romani – volsci). Atunci când un general învinge în bătăliile date împotriva forţelor ce încearcă să-l doboare, el simte că poate şi trebuie să devină activ în politică şi chiar să conducă el însuşi concertul guvernării. Într-o orchestraţie regizorală deosebită, CORIOLANUS pune în prim plan lupta pentru putere a personajului principal, precum şi sfârşitul tragic al acestuia, pe altarul ambiţiei şi al grandomaniei.
- “Orfeu și Euridice”
- “Ce păcat că-i curvă”.Una dintre cele mai tulburătoare, neliniştitoare şi dureros de frumoase poveşti de dragoste.
În fiecare cuvânt, în fiecare şoaptă, în fiecare vers rostit pe scenă regăsim o melancolie profundă, un extraordinar amestec de durere şi frumuseţe, de dragoste şi moarte.
