Cu toţii cunoaştem semnele unei răceli obişnuite: strănutul, răguşeala sau nasul înfundat.
Răceala comună presupune un grup de simptome ale aparatului respirator superior cauzate de mai mult de 200 de tipuri de virusuri, dintre care cel mai întâlnit este rhinovirusul.
Infecţia are loc de la o altă persoană prin picăturile de salivă împrăștiate în aer prin strănut sau chiar și prin intermediul obiectelor contaminte cu microorganisme. De exemplu, atingem o tastatura la care o persoană răcită a lucrat și apoi ducem mâna la gură sau la nas.
Virusul se atașează de mucoasa nazală sau de cea a faringelui. La locul respectiv ajung celule ale sistemului imun. Așa apar inflamația și producția în exces de mucus. Pentru că organismul își redirecționează energia către lupta cu infecția, apare oboseala.
Simptomele răcelii sunt iritația și durerile gătului, nasul înfundat și lăcrimarea excesivă a ochilor. Febra sau durerile musculare sunt semne mai degrabă ale unei gripe, decât ale unei simple răceli.
Cea mai bună metodă de prevenție a răcelii și nu numai este spălatul pe mâini, având în vedere că 80% dintre bolile infecțioase se transmit prin contact. Nu mâncați cu mâinile murdare și respectați normele de igienă.
Folosiți un șervețel de unică folosință atunci când strănutați și nu măinile. Mențineți un stil de viață activ și o alimentație bazată pe conținutul ridicat de vitamine din fructe și legume.
Particularităţile răcelii la copii
Copiii de toate vârstele răcesc mult mai ușor decât adulții. Este necesar să cunoaștem particularitățile răcelii la copil și când trebuie să ne îngrijorăm și să apelăm urgent la medicul pediatru.
Răceala reprezintă infecția cu un virus a aparatului respirator.
Simptomele au debut brusc. Copilului îi curge nasul, strănută, tușește, se plânge de dureri în gât și uneori apare febra. Stările de greață și durerile de cap pot face parte din tabloul simptomatic al răcelii comune.
Cu excepția nou-născuților, răcelile nu sunt periculoase pentru copii. Durează de la 4 la 10 zile și se pot vindeca fără un anumit tratament special. Copilul trebuie să se odihnească și să fie hidratat corespunzător cu apă, ceai și sucuri naturale. Folosind un umidificator veți menține un mediu în cameră care îl va ajuta să respire mai ușor. În caz de febră apelați la medicamente antitermice, dar evitați aspirina. La copiii sub 15 ani, aspirina poate provoca un sindrom, care deși este rar, este și foarte grav, afectând ficatul și creierul.
Este recomandat ca pentru copiii foarte mici să întrebați medicul înainte de a administra orice fel de medicament pentru a evita dozele foarte mari sau substanțele periculoase pentru ei.
Pentru că nu bacteriile sunt cele implicate în această afecțiune, antibioticele nu sunt utile în tratamentul răcelii comune. Acestea sunt necesare numai atunci când se asociază o infecție bacteriană precum pneumonia sau sinuzita.
Dacă răceala nu trece după câteva zile și copilul este extrem de obosit, iar starea generală este mediocră, nu ezitați să consultați specialistul. Apelați imediat la ajutorul medicului atunci când copilul are febră însoțită de vărsături, frisoane sau convulsii.
De asemenea, nu uitați că putem preveni ușor răceala spălându-ne frecvent pe mâini.
Complicaţiile răcelii: Sinuzita, bronşita şi otita
O simplă răceală aduce destul de multe neplăceri și afectează activitățile zilnice uzuale. Uneori, răceala se poate complica, asociind infecții serioase precum sinuzita, bronșita și otita sau provoacă atacuri de astm.
Sinusurile sunt cavități pline cu aer situate la nivelul craniului. Sinuzita reprezintă inflamația mucoasei care tapetează aceste cavități. Dacă răceala durează mai mult de o săptămână și apar dureri la nivelul frunții sau oaselor obrajilor, cefalee, dureri dentare, nas înfundat, cel mai probabil aveți o sinuzită.
Bronșita acută înseamnă inflamația căilor respiratorii. Apare tusea cu expectorație. Dacă afecțiunea nu se vindecă în urma tratamentului simptomatic al răcelii, se însoțește de febră, respirație șuierătoare, și transpirații nocturne este necesar să consultați un medic care poate decide dacă trebuie un tratament cu antibiotice.
Acordați atenție și urechilor – pe parcursul evoluției răcelii pot apărea dureri la nivelul acestora, mai ales noaptea, se poate observa scurgerea unor secreții purulente din conductul auditiv și scăderea auzului. Astfel se diagnostichează otita.
Simptomele pacienților cu boli cronice precum diabetul sau astmul, se pot înrăutăți în urma unei răceli. În cazul apariției unui infecții pulmonare, oxigenul va ajunge mai greu în sânge, iar inima va fi nevoită sa lucreze mai mult. Astfel, și cei cu boli cardiace au riscul mai mare de a dezvolta complicații în timpul unei răceli.
Chiar dacă răceala pare un eveniment obișnuit în perioadele cu vreme rece, este bine să știm că pot apărea complicații care necesită asistență medicală și tratamente specifice.
Cauzele tusei – esenţiale pentru a cunoaşte modalitatea de tratament
Tusea este un simptom comun și reprezintă felul în care organismul înlătură substanțele străine sau mucusul din plămâni și din căile respiratorii. De asemenea, tusea este răspunsul la diverși factori iritanți.
Pentru a opri tusea și pentru a o trata eficient este necesar să știm care sunt cauzele acesteia.
Infecțiile tractului respirator, atât cele virale, cât și cele bacteriene, pot provoca tuse productivă. Răceala, gripa, pneumonia sau bronșita au drept simptomatologie tusea cu expectorație. Pentru că în țara noastră tuberculoza are o incidență crescută, tusea cronică, de lungă durată, însoțită de scăderea în greutate și transpirații nocturne, indică necesitatea efectuării unui consult de specialitate.
Persoanele alergice și astmaticii au plămâni ușor iritabili, iar tusea apare ușor în urma expunerii la diverși alergeni.
O cauză frecventă, dar ignorată de cele mai multe ori, este refluxul gastroesofagian. Sucul gastric, acid, ajunge în esofag și urcă până la intersecția sistemului digestiv cu aparatul respirator. Irită căile respiratorii și apare tusea, în special noaptea, în timpul somnului.
Pacienții cu boli cardiovasculare cărora li se administrează medicamente numite inhibitori ai enzimei de conversie pot avea tuse seacă, un efect advers al acestui tratament.
Și BPOC-ul, boală care afectează fumătorii, se manifestă prin tuse cu expectorație, însoțită de dificultăți de respirație în timpul efortului fizic.
Atenție – tusea este și un simptom al tumorilor pulmonare sau laringiene.
Consultați medicul atunci când pe lângă tuse apare setea de aer, durerile în piept, expectoraţia cu sânge, febră şi transpiraţiile nocturne.
