Aorta este cea mai mare arteră din corp, mai exact vasul de sânge care conduce sângele cu oxigen de la nivelul inimii prin torace, coborând până în abdomen. Mai multe artere mai mici se ramifică din aortă pentru a vasculariza toate zonele corpului. La nivelul bazinului, aorta se bifurcă, dând naștere a două alte artere care coboară pe fiecare membru inferior în parte.
Anevrismul definește un segment al unei artere care se lărgește, se dilată ca un balon. Pereții anevrismului sunt mult mai slabi decât pereții normali ai arterei respective, iar dilatarea se produce în urma presiunii exercitate de către sânge.
Anevrismele pot apărea în orice arteră, dar frecvent apar la nivelul aortei, iar majoritar apar în porțiunea abdominală a acesteia. Ele poartă numele de anevrisme aortice abdominale.
Pereții aortei sunt formați în mod normal din mușchi și fibre de colagen și elastină. Odată cu înaintarea în vârstă, aceste fibre își modifică structura, și alături de factori genetici și de daunele pe care depunerile de colesterol le provoacă, pot apărea anevrismele.
Principala îngrijorarea privind anevrismele este ruperea acestora, care provoacă hemoragie internă severă, de cele mai multe ori fatală.
Din păcate, simptomele unui anevrism aortic abdominal nu apar decât atunci când acesta este îndeajuns de mare încât să exercite compresie pe organele din jur sau când în interior se formează cheaguri de sânge care pleacă în circulație și blochează alte artere mai mici.
Atunci când anevrismul aortic abdominal se rupe apare durerea severă abdominală sau în spate, însoțită de colaps, în urma scăderii tensiunii arteriale provocate de sângerarea masivă.
Ecografia sau Computer Tomografia sunt instrumente utile în diagnosticul acestei afecțiuni.
