Ministrul de Finanțe i-a prezentat astăzi primului ministru Dacian Cioloș o variantă de modificare a salariilor bugetarilor ce nu presupune creșterea veniturilor din acest an pentru toate categoriile de bugetari.
Surse din Finanțe spun că în ultima perioadă acest minister a lucrat la simulări ce indică alegerea unor domenii prioritare, așa cum ar fi Sănătatea sau Învățământul, în care salariile ar putea fi modificate, eventual printr-o reîncadrare a salariaților, concomitent cu o reformă cât mai rapidă.
Guvernul ar urma, astfel, să renunțe la intenția de a majora concomitent toate salariile bugetarilor, negocierile cu sindicatele în acest sens au și eșuat în urmă cu aproximativ o lună și ministrul Muncii a și demisionat la vremea respectivă.
Asta pentru că cererile sindicatelor erau mult prea mari față de ceea ce poate oferi bugetul statului în acest an, iar împrțirea lor a nemulțumit pe toată lumea.
Pe de altă parte, introducerea unor criterii de performanță pentru salarizarea bugetarilor, chiar dacă doar pentru anumite categorii de bugetari, readuce România la o lege din 2010, asumată în Parlament de Guvernul Boc, dar care nu s-a mai aplicat niciodată, exact din lipsă de bani. Și din lipsă de curaj politic căci să le pui, de exemplu, funcționarilor o normă pentru câte trebuie să facă exact și cui câți oameni, ar duce, inevitabil la împuținarea lor numerică. Sigur, nu pentru toți funcționarii. La fel stau lucrurile și în Poliție și în Armată și, mai ales, în învățământ.
Putem calcula, de exemplu, și de o sută de ori câți profesori avem, câți copii, și vom ajunge la concluzia că avem puține cadre didactice, iar acestea sunt prost plătite. Asta pentru că în ecuație mai trebuie introdus, de exemplu, și numărul de materii. Dacă pui multe materii sau multe ore pentru fiecare materie, atunci vor fi întotdeauna puțini profesori. Dacă, în loc de asta, iei în calcul ce trebuie să știe un copil și ce ajunge să știe de fapt la terminarea școlii, atunci s-ar putea ca numărul profesorilor să rezulte ca fiind prea mare în raport cu performanța școlii românești.
O situație specială este în Sănătate, unde există o lipsă cronică de cadre, salariile au mai crescut, dar nu atât de mult încât să oprească exodul medicilor și al asistentelor. În continuare, sunt locuri libere în spitale, iar societatea se confruntă cu cel mai mare scandal în urma căruia s-au risipit zeci sau sute de milioane de euro pe dezinfectanți ineficienți.
Vi se pare corect ca salarizarea bugetarilor să debuteze sectorial, treptat, mai întâi în domenii ce ar putea trece printr-o reformă calitativă?
N-ar fi nedrept pentru ceilalți bugetari? Ce domeniu ați alege, cu prioritate, pentru a majora salariile, ținând cont de faptul că banii nu sunt foarte mulți?
