Darius Mardaru, elev la Colegiul “Mircea cel Bătrân” din Constanța, admis la Universitatea Harvard în anul cu cea mai mare concurență: 57.435 de candidați din toată lumea pentru 1.968 de locuri.
Iar asta nu e tot. Darius a fost admis și la Universitatea Columbia, dar spune că Harvard a fost mai potrivită pentru profilul său. În România nu există o facultate care să acopere aria sa interes, spune viitorul student:
„Am ales Harvard pentru că am vrut să mă stimulez, să aleg calea puțin mai dificilă la prima vedere pentru că la Harvard vin cei mai inteligenți copii, copiii aceia care își doresc să scoată ceva mai bun de la viață și nu se sperie de competiție. Variantele în România pe domeniile mele de interes nu sunau atât de bine, facultățile nici nu atrag studenții atât de bine, cum se întâmplă în străinătate. (…) Din ce m-am interesat nu m-a atras atât de mult, eu am vrut să rămân pe Chimie în România sau pe Facultatea de Geografie, pentru că Științele Pământului în România cam înseamnă partea de Geografie, doar că unidisciplinară, nu știu cât se pune accentul pe pluridisciplinaritate în România.”
Drept urmare, Darius a vrut să ajungă la o facultate din străinătate și s-a pus pe treabă chiar la debutul pandemiei:
„În clasa a XI-a, prin martie, odată cu carantina națională, unde toate lucrurile erau închise, s-au anulat și olimpiadele, nu mai aveam nicio activitate propriu-zisă la care să particip, toate se rezumau la interior și am decis că ăla e un moment de respiro și m-am gândit că anul viitor va trebui să mă gândesc foarte serios unde vreau să merg și, dacă vreau să merg în Statele Unite, procesul e de lungă durată, pentru mine a ținut cam 6 luni.”
Înainte să fie admis la cele două universități de renume, Darius Mardaru a trebuit să suțină „Bacalaureatul american”, despre care spune că este mult mai util pentru viitorul său decât Bacalaureatul din România:
„O legătură nu prea ar exista decât că la nivel de Matematică sunt noțiuni de bază care coincid. Este un nivel mediu, suficient ca să te pregătească pentru viață, sunt foarte mulți copii care dau Bacul la noi și n-o să le trebuiască niciodată integralele, legi de compoziție, matrici și așa mai departe. Este considerat mult mai simplu, are noțiuni cam până la clasa a IX-a și se axează mult mai mult pe lucruri care te vor ajuta mai mult în viață, cum ar fi matematică financiară sau cum să interpretezi un grafic. (…) La Engleză, se axează foarte mult pe înțelegerea textului, iar bacul american chiar elimină analfabeții funcționali. La Bacul românesc, la partea de Română tot ce am învățat a fost că trebuie să memorez cât mai bine, să știu ce au zis alți critici literari despre operă nu ce mi-a transmis mie.”
Drept urmare, viitorul student la Harvard a mai spus, la Piața Victoriei, că sunt foarte multe lucruri ce ar trebui schimbate la învățământul românesc:
„Trebuie schimbat aproape din temelii cred că liceul, tot, apoi și facultata. Facultatea se construiește pe un liceu, iar dacă liceul este prost făcut, facultatea va continua să fie prost făcută. Gimnaziul are și el câteva materii care sunt nefolositoare, nu vreau să dau nume. (…) La liceu, ce se cere la Bacalureat mi se pare foarte aiurea, cu proba de română eu sunt foatrte înverșunat, este una extraordinar de nefolositoare. Înțeleg nevoie de a ști despre marii clasici, autori cunoscuți, dar ce au zis alții depre opera aceea, să știi aproape mecanic despre ce să scrii.”
