Comisia Europeană a aprobat o cerere de plată parțială din cererea de plată numărul II din Planul Național de Redresare și Reziliență, se arată într-un comunicat transmis de instituția europeană. Nicolae Ciucă – președintele Senatului și PNL – a confirmat într-o postare pe Facebook că România va primi 3 miliarde de euro, bani din cererea a doua de plată din PNRR.
UPDATE 14:51. Nicolae Ciucă: „Comisia Europeană a aprobat plata de 3 miliarde de euro, plata celei de-a doua tranșe din PNRR pentru România”
„Comisia Europeană a aprobat plata celei de-a doua tranșe din PNRR pentru România, de aproape 3 miliarde de euro. Sunt bani europeni care vor contribui esențial la modernizarea României în toate domeniile cheie, în special infrastructură, sistemul sanitar și cel educațional.
Am spus mereu că România trebuie să continue să îndeplinească țintele și jaloanele din PNRR, pentru că investițiile sunt cel mai bun instrument pe care îl avem în lupta cu inflația și creșterile de prețuri. În ultimul an, rata absorbției fondurilor europene a crescut de la 54% la nivelul record de 77%, însemnând că, timp de un an, în România au intrat în fiecare zi câte 31 de milioane de euro.
Partidul Național Liberal își continuă angajamentul de a depune toate eforturile necesare pentru ca România să poată absorbi cât mai mulți bani europeni, pentru dezvoltarea comunităților și creșterea nivelului de trai”, a transmis Nicolae Ciucă într-un mesaj pe Facebook.
Știre inițială
Comisia Europeană a considerat că 47 de jaloane și 2 ținte din totalul de 51 de jaloane și ținte au fost atinse în mod satisfăcător, prin urmare România va primi o parte din banii din Cererea de plată II.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Încurajăm toate statele membre să procedeze rapid la punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență
„România a progresat bine în ceea ce privește punerea în aplicare a planului său de redresare și reziliență, de exemplu prin realizarea de reforme privind siguranța rutieră, energia din surse regenerabile și serviciile de cloud din sectorul public.
De asemenea, România a luat măsuri importante pentru a combate munca nedeclarată și pentru a investi în rețelele 5G. În prezent, încurajăm România să își accelereze eforturile în următoarele șase luni cu privire la cele două etape legate de investițiile în energie care nu sunt încă realizate.
Încurajăm toate statele membre, inclusiv România, să procedeze rapid la punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Comisia este alături de voi”, a transmis Ursula von der Leyen.
Care sunt următoarele etape
„În conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, evaluarea preliminară pozitivă și suspendarea plăților sunt două proceduri distincte care urmează pași diferiți”, transmite Comisia Europeană.
1 – Evaluarea preliminară pozitivă
„Comisia i-a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor, solicitându-i avizul.
Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de cel mult patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea finală a Comisiei.
În urma avizului CEF privind evaluarea preliminară pozitivă și a observațiilor României cu privire la suspendarea plăților și luând în considerare aceste două elemente, Comisia va adopta decizia privind plata tranșei, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie.
Plata către România poate fi efectuată după ce Comisia adoptă decizia”, transmite Comisia Europeană .
2 – Suspendarea plăților
„Comisia i-a comunicat României motivele pentru care consideră că două jaloane nu au fost atinse în mod satisfăcător. Această comunicare inițiază o procedură administrativă între Comisie și statul membru vizat.
România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării. Dacă, în urma observațiilor României, Comisia ar confirma evaluarea sa potrivit căreia cele două jaloane restante nu au fost atinse în mod satisfăcător, aceasta va stabili cuantumul plății care urmează să fie suspendat prin aplicarea metodologiei sale de suspendare a plăților (prevăzută în anexa II la
21 februarie).
Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. În această perioadă de șase luni, Comisia se va angaja într-un dialog activ cu autoritățile române.
Dacă și când vor fi atinse jaloanele, Comisia va ridica suspendarea plății și va trimite evaluarea sa către Comitetul economic și financiar, urmând procedura descrisă mai sus cu privire la evaluarea preliminară pozitivă”, mai transmite Comisia Europeană.
Comunicatul transmis de Comisia Europeană
„La 16 decembrie 2022, România i-a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe 49 de jaloane și 2 ținte stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. După examinarea dovezilor furnizate de autoritățile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane și 2 ținte din totalul de 49 de jaloane și 2 ținte au fost atinse în mod satisfăcător.
Cele 47 de jaloane și 2 ținte care au fost atinse în mod satisfăcător demonstrează progresele realizate de România în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Ele acoperă reformele în domeniul tranziției verzi și digitale, precum și reformele și investițiile legate de îmbunătățirea coordonării guvernamentale pentru punerea în aplicare a politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii.
Alte reforme și investiții vizează îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sectorul asistenței medicale, consolidarea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, modernizarea infrastructurii în domeniul educației, asigurarea independenței sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției. Cererea de plată acoperă, de asemenea, reforme menite să îmbunătățească siguranța rutieră și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.
Comisia a constatat că două jaloane legate de investițiile în energie (mai exact jaloanele 129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător. Comisia recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăților, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
În conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență și cu explicațiile din Comunicarea publicată la 21 februarie 2023, această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a atinge jaloanele restante, permițându-le, în același timp, să beneficieze de o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Planul este sprijinit de peste 29 de miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde EUR) i-au fost plătite României sub formă de prefinanțare, în decembrie 2021 (1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare din granturi) și în ianuarie 2022 (1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare din împrumuturi). La 27 octombrie 2022, România a primit prima tranșă de 2,6 miliarde EUR (1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi), în afara prefinanțării.
Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență. Comisia încurajează ferm toate statele membre, inclusiv România, să continue punerea în aplicare în timp util a planurilor lor de redresare și reziliență”.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și: Marcel Ciolacu: Taxa pe valoare adăugată nu va scădea pentru alimentele de bază | AUDIO
