Toate interceptările făcute de Serviciul Român de Informații în alte dosare decât cele de siguranță națională nu vor mai putea fi folosite de procurori.
SRI nu este organ de cercetare penală, așadar nu va mai putea face interceptări în cazuri de corupție – se arată în motivarea Curții Constituționale, publicată astăzi.
CCR a stabilit recent că interceptările făcute de SRI nu pot fi folosite în cauze penale, din cauza unei neclarități din codul de procedură penală.
Astăzi Curtea a explicat că decizia se aplică tuturor dosarelor aflate pe rol, dar pot fi revizuite și sentințele definitive daca cererea de revizuire s-a făcut până la data publicării acestei decizii în Monitorul Oficial.
Până la ora transmiterii acestei știri, motivarea a fost încă publicată doar pe siteul CCR.
Între timp, după decizia dată în 16 februarie, CCR a decis, pe 3 martie, că este neconstituţional şi articolul 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este neconstituţional, astfel încât deciziile definitive ale instanţelor care s-au bazat pe prevederi legale declarate ulterior neconstituţionale nu vor putea fi revizuite.
Codul de procedură penală – așa cum arată în prezent – nu precizează exact care sunt organele care intră în categoria „altor organe specializate ale statului”, dar care, totuşi, pot efectua supravegherea tehnică, susțin judecătorii CCR.
În baza acestei prevederi, Serviciului Român de Informații îi era permis să facă interceptări în cauze penale.
Articolul a fost însă declarat neconstituțional în data de 16 februarie.
Acum, CCR a explicat că decizia se aplică tuturor dosarelor aflate pe rol. Surprinzător însă, pe ultima pagină din motivarea se arată că pot fi revizuite și sentințele definitive daca cererea de revizuire s-a făcut până la data publicării acestei decizii în Monitorul Oficial.
Decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale se aplică dosarelor aflate pe rol, conform motivării CC publicate miercuri.
În motivarea deciziei 51 din 16 februarie, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale.
”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, precizează CC.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, Curtea precizează că ”această decizie poate servi ca temei 25 de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
