Curtea Constituţională discută miercuri sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Partidul Naţional Liberal referitoare la legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.
La sfârşitul lunii aprilie, Instanţa supremă a atacat la CCR, înainte de promulgare, legea prin care se propune ca persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în weekend într-un centru de detenţie special, notează Agerpres.
ÎCCJ arată în sesizare că dispoziţiile legii, prin caracterul neclar şi imprecis, precum şi prin omisiunea legiuitorului de a reglementa aspecte esenţiale care să asigure caracterul previzibil al legii, încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Potrivit documentului, prin conţinutul lor, dispoziţiile acestei legi consacră o soluţie legislativă de natură să afecteze principiul securităţii raporturilor juridice.
Instanţa supremă explică faptul că legea nu reglementează criteriile pe baza cărora judecătorul alege una dintre măsurile alternative, această omisiune afectând caracterul previzibil al legii.
Și PNL a atacat actul normativ, care potrivit preşedintelui partidului, Ludovic Orban, a fost transformat “de coaliţia majoritară într-o lege de scoatere din închisoare a celor condamnaţi pentru infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie”.
Conform liberalilor, actul normativ încalcă principiul bicameralismului, dispoziţiile constituţionale referitoare la iniţiativa legislativă aparţinând deputaţilor şi senatorilor, precum şi principiul securităţii juridice.
