Curtea Constituţională dezbate, miercuri, sesizările făcute de Guvern şi de PNL la Legea de aprobare a OUG 20/2016, prin care sunt majorate salariile din sănătate şi din educaţie aprobate de Parlament în luna noiembrie.
Este primul termen al acestor dosare la Curtea Constituţională, după sesizările făcute în noiembrie de către PNL şi de către Guvern.
Premierul Dacian Cioloş a anunţat pe 8 noiembrie că Guvernul contestă la Curtea Constituţională legea prin care se fac majorări de salarii în sănătate şi educaţie. Cioloş a acuzat că modificările aduse OUG 20 în Parlament s-au făcut într-o abordare populistă, electorală a politicii salariale, fără o analiză şi fără o dezbatere solidă, care riscă din nou să pună orice guvern va veni în imposibilitatea de a adopta o lege a salarizării unitare, care să rezolve problema inechităţilor din sistemul public.
El a subliniat că solicitarea de control de constituţionalitate vizează legea de aprobare a Ordonanţei, astfel că, orice decide Curtea, OUG rămâne în vigoare şi se aplică.
”Analizând un pic la rece lucrurile după votul de ieri, prima întrebare pe care mi-o pun este dacă PSD şi cei care au votat această lege chiar doresc majorările salariale pe care le-au votat. Şi o să vă spun de ce: pentru că constatăm că sunt mai multe încălcări ale legislaţiei şi ale Constituţiei, pe care nu e posibil să nu le fi conştientizat în momentul respectiv”, a afirmat premierul, la începutul declaraţiei sale.
Premierul a spus că ”nu s-a făcut o dezbatere reală, transparentă, a amendamentelor propuse”, în comisii discutându-se uneori amendamente care nici nu erau formulate clar.
Dacian Cioloş a amintit că, la dezbaterile din comisii, fiind întrebat de secretarul de stat de la Ministerul Muncii dacă s-a făcut o analiză de impact, preşedintele Comisiei de muncă ”a răspuns că da şi că impactul este devastator”.
Cioloş a mai susţinut că nu este posibil ca parlamentarii să nu fi ştiut despre Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, potrivit căreia cu şase luni înainte de alegeri parlamentare nu se mai adoptă acte normative legate de majorări de salarii. Premierul a precizat că legea spune că instituţiile publice nu adoptă astfel de acte normative, iar Parlamentul este instituţie publică.
În opinia lui Cioloş, dacă se dorea ca legea să fie aplicabilă, se respecta principiul bicameralismului, care spune că, dacă o lege este votată cu modificări fundamentale la o Cameră, se întoarce la camera iniţială.
“Legea a trecut de Senat fără nicio modificare şi a fost modificată substanţial în Camera Deputaţilor, fără ca Senatul să fie consultat şi să se ceară votul pe acele amendamente“, a spus şeful Executivului.
Cioloş a ţinut să precizeze că nu discută de cvorum, fiindcă “e treaba Parlamentului cu procedurile interne să decidă dacă a fost cvorum sau nu”.
Un alt argument al premierului a fost acela că OUG 20/2016 este în Parlament de câteva luni de zile şi ar fi fost timp pentru o dezbatere reală şi “pentru a veni cu argumente consistente şi inatacabile”.
“Această lege, aşa cum a fost votată, afectează nişte principii pe care Guvernul şi-a bazat deciziile privind majorările salariale. Guvernul nu a contestat şi nu contestă nevoie de ajustare, de mărire a salariilor în sectoare bugetare şi sunt conştient că nu se poate face reformă în administraţie, reformă în educaţie şi în sănătate fără a avea în vedere şi salariile şi tocmai în această idee am venit cu ordonanţa 20 şi am spus şi atunci, când am adoptat ordonanţa 20, dincolo de măririle ca atare, ceea ce pentru noi este esenţial este corectarea unor inechităţi care persistă în sistem de ani de zile şi care au fost adâncite tocmai de acest mod de abordare a politicii salariale pe picior, înainte de alegeri, când se aruncă în ochii salariaţilor câteva procente de creşteri salariale. Unele dintre ele chiar nu s-au mai aplicat“, a apreciat Cioloş.
Premierul a subliniat că, pentru el, a guverna responsabil şi cu bun simţ înseamnă a ţine cont de toate acest lucruri şi a-ţi pune aceste întrebări înainte de a lua decizii, pentru a dovedi oamenilor că într-adevăr te gândeşti la ei, şi nu doar la voturile pe care ţi le pot da.
”Aşa cum a fost modificată această OUG, ea recreează sau în unele cazuri adânceşte inechităţile salariale pe care noi am încercat să le corectăm. Deci, am încercat să reparăm un lucru şi acum o luăm de la capăt şi în anii următori vor trebui din nou reluate aceste discuţii despre cum reparăm inechităţi în educaţie, în sănătate şi în celelalte domenii”, a mai spus Cioloş.
El a arătat că impactul bugetar al măsurilor adoptate este de 4,8 miliarde de lei.
”Am văzut poziţii ale domnului Dragnea, care spunea: «Au bani ăştia pentru că nu au cheltuit banii alocaţi pentru investiţii». Încă nu ştim cât o să ne rămână din banii alocaţi pentru investiţii, pentru că abia acum, la sfârşitul anului, vin facturile care trebuie plătite”, a adăugat premierul, explicând şi că aceste decizii au un impact recurent: ”Nu e vorba de economii pe care le faci într-un an de zile, e vorba că trebuie să asiguri în planificarea bugetară, în fiecare an, această creştere a masei salariale”.
Cioloş a precizat că această creştere a masei salariale decisă acum, fără o analiză, reduce foarte mult marja de manevră pentru alte politici la fel de importante în educaţie şi sănătate.
Conform premierului, ”modificarea acestei ordonanţe cu acest impact bugetar periclitează foarte mult posibilitatea în perioada următoare de a adopta şi de a aplica, mai ales, o lege a salarizării unitare, pentru că, în mod clar, acest impact bugetar care vizează doar sănătatea şi educaţia va avea un efect negativ asupra marjei bugetare pentru a aplica o lege a salarizării unitare, care să vizeze întreg sectorul bugetar şi care să ducă în timp, în câţiva ani de zile, la corectarea tuturor inechităţilor din sistem”.
”Practic, o abordare populistă, electorală a politicii salariale, fără o analiză în spate şi fără o dezbatere publică pe acest subiect, riscă din nou, aşa cum s-a mai întâmplat, să pună în pericol posibilitatea pentru Guvernul şi Parlamentul care vine, oricare ar fi el, să adopte şi să aplice o politică a salarizării unitare care să pună pe baze sănătoase întreg sistemul de salarizare”, a subliniat Dacian Cioloş.
El şi-a exprimat convingerea că şi salariaţii din sistemul bugetar îşi doresc nu doar creşteri de salarii, ci ca această majorare să fie sustenabilă, şi nu doar pentru un an sau doi, cât există disponibilităţi bugetare.
