Magistrații Curții Constituționale au decis, în unanimitate, că desființarea Institutului Revoluției Române este neconstituțională. Ei s-au pronuntat pe obiecția formulată luna trecut de 33 de senatori PSD. Prin urmare, actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru fi pus în acord cu decizia CCR.
În Ordonanța de Urgență din 2019, Guvernul Orban a argumentat că activitatea Institutului a fost irelevantă în raport cu banii publici cheltuiţi și că acesta a propagat în spaţiul public interpretări care s-au contrapus cu ancheta în „Dosarul Revoluţiei”.
IRRD s-a aflat în centrul unui scandal după ce, la 30 de ani de la Revolutie, a vrut să organizeze un concert, gest calificat de mai multe organizaţii civice drept o jignire adusă memoriei eroilor martiri din 1989 şi urmaşilor acestora.
Grupul pentru Dialog Social a cerut atunci desfiinţarea imediată a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Din conducerea Institutului fac parte Ion Iliescu, ca președinte, Gelu Voican Voiculescu, director general, ambii trimiși în judecată în Dosarul Revoluției. Secretarul general al Institutului, Emilian Cutean, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru o fraudă de 200.000 de lei din banii revoluționarilor.
Pe 15 februarie, Senatul a adoptat, ca for decizional, proiectul pentru aprobarea OUG 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, cât şi pentru abrogarea legii de înfiinţare a IRRD.
Propunerea legislativă se reîntorsese la Senat după ce forma trimisă la promulgare a fost sesizată de către Guvern la Curtea Constituţională, cu obiecţii respinse de CCR, dar şi a unei cereri de reexaminare formulată de şeful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în luna octombrie a anului trecut, legea de respingere a OUG 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
El a susţinut că institutul nu a reuşit să îşi dovedească utilitatea. IRRD „a generat, prin activitatea sa şi contrar obiectivului sau stabilit prin lege, numeroase tensiuni şi controverse în spaţiul public”, a motivat şeful statului în solicitarea de reexaminare transmisă către Legislativ.
