Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis, asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.
Curtea a considerat obiecția „neîntemeiată”.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.
Reamintim, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR, la începutul lunii iunie, susţinând că o asemenea sferă de reglementare este, în esenţă, o simplă declaraţie a Parlamentului, un anunţ, fără caracter normativ.
“Caracterul pur declarativ al legii deduse controlului de constituționalitate (…) este de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce. De aceea, apreciem că o asemenea sferă de reglementare este de esența unei simple declarații a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ”, transmitea atunci Administrația Prezidențială.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921, amintește Mediafax.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi, anume Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.
Documentul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
