Curtea Constituțională a admis sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie.
Obiecția fusese ridicată de Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.
Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curții Constituționale, au spus surse oficiale, citate de agenția de știri Mediafax.
Astfel, cauzele care nu au sentințe definitive pînă la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate de completurile de 5 ale instanței supreme, au precizat sursele citate.
Curtea Constituțională a României a dezbătut miercuri sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Sesizarea a fost amînată în mai multe rînduri de către judecătorii Curții.
Avocații lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.
Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.
Florin Iordache a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanţa supremă pentru cazurile de corupţie prin ignorarea legii.
De cealaltă parte, preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, a afirmat că o decizie a Curţii Constituţionale prevede că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor nu are competenţa să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuţie nu poate fi delegată de către preşedintele Camerei Deputaţilor.
Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”.
Acţiunea a fost făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, în perioada 16-24 martie, cînd acestuia i-au fost delegate atribuţiile de către Liviu Dragnea.
