Uciderea unui bărbat în vârstă de 46 de ani, marți seară, 14 mai, în apropierea Parcului Crângași din București de către doi tineri, în urma unor lovituri puternice, a dus la crearea unei dezbateri cu privire la atribuțiile și la competența Poliției Locale, dar și la legăturile dintre Poliția Română și Poliția Locală. Scena crimei din Crângași a fost urmărită de mulți pietoni și de șoferi. Poliția nu a ajuns îndeajuns de repede încât să opească conflictul. Într-o intervenție telefonică la emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – Cosmin Andreica, liderul Europol – Sindicatului Polițiștilor Europeni – a spus că, din cauza unei lipse de comunicare interinstituționale între Poliția Română și Poliția Locală, se întâmplă uneori ca polițiștii celor două structuri să patruleze în aceeași zonă, fără să știe unii de ceilalți. „Ne referim clar la o animozitate când vine vorba de punerea la dispoziție a personalului de Poliție Locală în slujba Poliției Române pentru gestionarea în mod eficient a dispozitivului de ordine publică”, precizează Cosmin Andreica. Liderul Europol mai spune că primarii „nu acceptă, de exemplu, să își pună la dispoziție structurile de Poliție Locală pentru a lucra într-un dispozitiv integrat de ordine publică”.
Cosmin Andreica: „Legea de funcționare a poliției locale dă posibilitatea polițiștilor locali să acționeze ca și împuterniciți ai primarului pe mai multe domenii”
Cătălin Striblea: Haideți, ajutați-ne să ne lămurim în calitatea noastră de cetățeni. Luați-ne așa, pe căprării. Care-i diferența între poliția locală și cea națională? Principala diferență.
Cosmin Andreica: „În primul rând, aș face o mică observație. Vorbim despre Poliția Română. Nu avem în terminologie poliția națională. Avem Poliția Română și Poliția Locală. Din perspectiva funcționării lor, dacă ne uităm în istoric, polițiștii locali de astăzi sunt oarecum urmașii gardienilor publici din imediat perioada de după anii ’90, iar ulterior, prin mai multe modificări legislative li s-au acordat tot felul de atribuții. Sigur, din originile gardienilor publici și ale polițiștilor locali vorbim eminamente de voința politică a primarului care și-a dorit o astfel de structură în subordinea primăriei, pe care să o poată gestiona în funcție de nevoile pe care el le apreciază ca fiind necesare în cadrul comunității.
De aceea, și cei care au vorbit mai devreme vedem că sunt diferite abordări din partea polițiștilor locali din diferite județe. Unii, cu preponderență, se ocupă de parcări, alții de disciplina în construcții, alții de mediu ș.a.m.d. Evident că legea de funcționare a poliției locale, așa cum o avem astăzi, dă posibilitatea polițiștilor locali să acționeze ca și împuterniciți ai primarului pe mai multe domenii, în care pot să constate și să aplice contravenții”.
Cosmin Andreica: Din cauza lipsei de comunicare între instituția Poliției Române și polițiștii locali… se întâmplă uneori să patruleze și unii, și alții în aceeași zonă
Cătălin Striblea: Au și ordine și disciplină publică, m-am uitat eu.
Cosmin Andreica: „Ordine și siguranță publică, da. Sunt diferite forme”.
Cătălin Striblea: Și acum, când mă uit la cazul de la Crângași, iau și eu această speță, acolo ai și Poliție Locală și Poliție Română. Dacă ar fi fost să intre în atribuțiile cuiva patrularea sau asigurarea ordinii și liniștii publice acolo, la cine era? Sau se suprapun? Sau cum să mă gândesc eu, ca cetățean?
Cosmin Andreica: „Aici este o discuție mai amplă, pentru că, în realitate, noi, ca cetățeni, ar trebui să gândim aceste servicii ca fiind un tot unitar. Un serviciu integrat. Și să ne gândim și la polițiștii locali, și la polițiștii din cadrul Poliției Române și la jandarmi, pentru că acestea sunt cele trei categorii de personal care au atribuții pe segmentul de ordine și siguranță publică. Din păcate, însă, din cauza lipsei de comunicare interinstituționale se întâmplă uneori ca Poliția Română, prin polițiștii de Ordine Publică din cadrul secțiilor de poliție din București să nu aibă o comunicare cu polițiștii locali, de exemplu, și să avem și polițiști locali, dar și polițiști din cadrul secțiilor de poliție pe același segment sau pe aceeași zonă”.
Cătălin Striblea: Adică, să patruleze și unii, și alții, nu?
Cosmin Andreica: „Să patruleze și unii, și alții și să nu știe unii de alții cum ar veni”.
Cosmin Andreica: Polițiștii care asigură ordinea și liniștea publică s-au așezat foarte rar la masă să gândească abordări privind siguranța publică
Cătălin Striblea: Chiar asta e interesant. Cele două poliții care asigură liniștea publică în Parcul Crângași, pe lângă Parcul Crângași, să zicem, nu vorbesc între ele, nu au un plan de acțiune?
Cosmin Andreica: „Au fost rarisime situațile în care actorii principali în asigurarea liniștii și ordinii publice s-au așezat la masă și au gândit strategii și modalități de abordare a segmentului de siguranță publică, în așa fel încât să vorbim despre eficiență. Pentru că, până la urmă acești oameni trebuie să genereze ceva. Să genereze siguranță”.
Cosmin Andreica: Factorul politic nu acceptă să își pună la dispoziție structurile de Poliție Locală pentru a lucra integrat, să avem posibilitatea să le folosim eficient când primim semnale de la cetățeni
Cătălin Striblea: Ce interesant. Dar de ce? E o concurență înrre ele, e un conflict, o superioritate de o anumită natură, ajutați-mă să înțeleg, de ce două instituții care au atribuții apropiate, să nu zic că fac același lucru, nu pot sta la masă să colaboreze să ne apere?
Cosmin Andreica: „Atribuții similare între cele două instituții nu prea există, cu mențiunea că avem polițiști locali care, sigur, desfășoară activități de patrulare pentru prevenirea faptelor antisociale, pe anumite segmente. Însă, avem factorul politic. Factorul politic care nu acceptă, de exemplu, să își pună la dispoziție structurile de Poliție Locală pentru a lucra integrat, într-un dispozitiv integrat de ordine publică, în așa fel încât, de exemplu, dacă tot am vorbit de cazul de la Crângași, să știm că pe raza Secției 20 avem agenți de ordine publică, în număr de cinci patrule, care acoperă o anumită zonă, mai avem încă patru de Poliție Locală care, preponderent, merg către zonele pietonale – parcuri, piețe ș.a.m.d. și să avem posibilitatea să îi folosim în mod eficient când primim semnale din partea cetățenilor cu privire la anumite fapte antisociale”.
Cătălin Striblea: Și aseară aveți idee cine s-a dus să intervină acolo – Poliția Locală sau Poliția Națională?
Cosmin Andreica: „Nu am informații oficiale în legătură cu modul de intervenție de acolo”.
Cătălin Striblea: Dar la modul general, cine ar fi trebuit să apese pe accelerație și să aprindă girofarul?
Cosmin Andreica: Păi, depinde în primul rând către cine a mers sesizarea”.
Cosmin Andreica: Angajații STS-ului sunt primii care evaluează situația pe baza informațiilor primite de la cetățeni
Cătălin Striblea: Sunt sigur că oamenii de pe stradă au sunat la 112. De la 112 ce se întâmplă?
Cosmin Andreica: „De la 112, prin Serviciul de Telecomunicații Speciale, angajații STS-ului, redirecționează în funcție de aprecierile pe care le fac ei pe baza unor proceduri dacă anunță poliția, jandarmeria, poliția locală, ambulanță. Ei sunt primii care oarecum evaluează situația pe baza informațiilor primite de la cetățeni”.
Cătălin Striblea: Ipotetic, să zicem că dispecerului de acolo i se spune: sunt doi oameni care dau cu bâte în capul unui alt om, îl omoară acolo. El va avea un reflex, zic eu, să sune la Poliția Română, pentru că pare mai importantă, care are posibilitatea de intervenție. Dar Poliția Română, după, stă de vorbă cu Poliția Locală, colaborează? Dacă cei doi fugeau și au și fugit, cine se duce după ei? <<Ajutați-ne, colegi, haideți să facem ceva împreună>>. Există această posibilitate?
Cosmin Andreica: „Sigur, din perspectiva aceasta există comunicare, însă există comunicare în rândul Poliției și Jandarmeriei, de exemplu”.
Cosmin Andreica: „Cu Poliția Locală este o comunicare mai mult formală”
Cătălin Striblea: Nu și Poliției Locale.
Cosmin Andreica: „Cu Poliția Locală este o comunicare mai mult formală. Într-adevăr, dacă există posibilitatea sunt contactați și cei de la Poliția Locală pentru a avea în atenție persoane sau autoturisme”.
Cătălin Striblea: Ce înseamnă dacă există posibilitatea? Că există posibilitatea.
Cosmin Andreica: „Adică, la momentul respectiv se decide dacă se apelează și la structurile Poliției locale, în condițiile în care ofițerul de serviciu, alte persoane cu funcții de conducere care gestionează evenimentul”.
Cosmin Andreica: „Ne referim clar la o animozitate când vine vorba de punerea la dispoziție a personalului Poliției Locale în slujba Poliției Române”
Cătălin Striblea: Am înțeles mecanismul. Dar mie îmi pare că structurile acestea două nu se plac unele pe altele. Sau politicienii, primarii sau consilierii locali nu se plac cu șefii Poliției Române. Așa îmi sună mie.
Cosmin Andreica: „Nu aș merge chiar așa, nu aș personaliza sau aș nuanța în direcția aceasta, pentru că, din păcate, să știți că avem și legături neortodoxe între șefi din poliție și oameni politici, care n-ar trebui să aibă loc. Dar ne referim clar la o animozitate când vine vorba de punerea la dispoziție a personalului de Poliție Locală în slujba Poliției Române pentru gestionarea în mod eficient a dispozitivului de ordine publică. Și v-aș aduce în atenție situația din perioada stării de alertă sau a stării de urgență, când, într-adevăr, pe baza unor acte cu caracter normativ emise de la nivel central, Poliția Locală a trecut în subordinea Poliției Române. Cu alte cuvinte, polițiștii locali, după ce treceau pe la sediul lor ajungeau la secțiile de poliție unde intrau în dispozitiv alături de agenții de ordine publică și, așa cum v-am spus, patrulele de Poliție Locală erau în subordinea directă a șefului de schimb din cadrul secției respective. A fost o opoziție puternică și imediat după primarii au reacționat, prin Asociația Primarilor, prin diferite voci, nemulțumiți de faptul că ei nu mai pot dispune de personalul din rândul Poliției Locale”.
Cosmin Andreica: „Atâta timp cât primarii nu pot să răspundă la aceste întrebări e clar că vorbim despre bani care nu sunt cheltuiți în mod eficient”
Cătălin Striblea: Vă pun o întrebare cetățenească la final. Dacă ar fi să votați, ați mări bugetele și puterile Poliției Locale sau dimpotrivă?
Cosmin Andreica: „Noi trebuie să discutăm despre elementele esențiale ale unei astfel de structuri. Ce așteptări avem de la o astfel de structură, ce sarcini trebuie să aibă și ce rezultate trebuie să genereze la finalul anului. Atâta timp cât primarii nu pot să răspundă la aceste întrebări e clar că vorbim despre bani care nu sunt cheltuiți în mod eficient și despre bugete alocate către o structură care nu este folosită în mod eficient. Eu nu pot să spun că este utilă sau că ar trebui desființată. Dar este frustrant să vezi că polițiști locali, care au 5% din atribuțiile unui polițist din cadrul Poliției Române are salariul de două ori mai mare decât polițistul care lucrează în dosare penale, în dosare cu prejudicii mari sau își riscă viața cercetând clanuri sau grupări infracționale. Nu mai vorbesc despre dotare: camere, autoturisme”.
Urmărește întreaga emisiune „România în Direct” aici:
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
