Preşedinte interimar al Senatului, Robert Cazanciuc a reproșat guvernului, marți, că nu a pregătit din timp un act normativ care să reglementeze perioada stării de alertă.
Social-democratul susține că proiectul expediat legislativului este ”o copie aproximativă a decretului [prezidențial – n. red] privind starea de urgenţă”.
Robert Cazanciuc a mai acuzat actuala putere liberală de “achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară”.
„De ce ne aflăm într-un paradox? Pentru că acest Guvern vrea ca în trei zile să restrângem drepturi şi libertăţi şi să salvăm ţara de la o epidemie, deşi a condus în toată această perioadă ţara fără să aibă o idee clară despre ceea ce trebuie să facă” a reclamat șeful Senatului.
Potrivit lui, timp de 3 zile după ieşirea din starea de urgenţă, ”practic nu vor exista reguli pentru protecţie” şi că se poate ajunge ”la adevărate tragedii” în acest context.
“Mă adresez parlamentarilor, care au în lucru o lege ce reglementează modul în care se gestionează starea de alertă. Este nevoie urgentă de această lege. Solicit Parlamentului să decidă pe această lege cu maximă celeritate”, a spus Klaus Iohannis.
Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege care conține măsurile ce vor intra în vigoare după data de 15 mai. Actul normativ a fost transmis Parlamentului, pentru a fi dezbătut în regim de urgență.
Șeful Cancelariei premierului spune că actul normativ conține în mare parte elemente reglementate în momentul în care a fost instituită starea de urgență.
Masca devine obligatorie în spațiile publice închise, în mijloace de transport în comun și la locul de muncă.
Se vor putea face angajări în domeniul medical fără concurs, la fel și în instituțiile publice.
Proiectul guvernului a fost însă modificat masiv de senatorii juriști.
Una dintre modificările esențiale aduse proiectului de lege este că impunerea stării de alertă va trebui să fie încuviințată de Parlament. Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Șerban Nicolae.
Starea de alertă nu avea nevoie, până acum, de aprobarea Parlamentului.
Autoritățile pot plafona prețurile la medicamente, insecticide, dispozitive medicale, materiale sanitare pe perioada stării de alertă.
Întrebat dacă persoanele care nu vor purta mască după data de 15 mai vor fi amendate, premierul Ludovic Orban a răspuns că cetățenii trebuie să se obişnuiască să poate masca facială, a cărei purtare devine obligatorie în spațiile publice închise în perioada stării de alertă, după data de 15 mai, iar angajatori să le asigure salariaţilor acest material de protecție.
Prin instituirea stării de alertă, autoritățile pot menține, legal, unele dintre restricțiile care sunt în vigoare și acum, precum cele de circulație, închiderea restaurantelor sau a mall-urilor sau obligativitatea purtării măștii începând cu 15 mai.
În timpul stării de alertă, se pot dispune măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale. cum ar fi: cele de circulație, închiderea restaurantelor sau a mall-urilor sau obligativitatea purtării măștii.
